1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Migraţia şi ajutoarele sociale în Europa

Dezbatarea cu privire la ajutoarele sociale pentru migranţi s-a reluat viguros şi continuă cu maximă forţă, în Germania, după o luare de poziţie a Comisiei Europene.

Şocându-i pe conservatori, oficialii de la Bruxelles au afirmat că Germania nu are, în genere, dreptul să-i excludă pe nou-veniţi de la asistenţa socială.

Or, o atare interpretare a dreptului european ar risca, pe de o parte, să promoveze şi să intensifice „migraţia sărăciei”, iar pe de alta, ar contraveni deopotrivă legislaţiei germane şi celei europene, afirmă oamenii politici din tabăra conservatoare.

„Cei mai mulţi germani salută libera circulaţie şi deschiderea pieţii muncii pentru români şi bulgari”, scrie, în ediţia sa de sâmbătă, Die Welt. Cotidianul berlinez de orientare liberală adaugă însă, că, „în covârşitoarea lor majoritate, germanii refuză ideea ca nou-veniţii să se bucure de ajutoare sociale, dacă n-au muncit în prealabil în Republica Federală”.

În contrapartidă, opoziţia de stânga din Germania susţine poziţia Comisiei Europene, considerând că, în loc să se comporte „constructiv”, după cum s-a exprimat şefa grupului parlamentar ecologist din Bundestag, Katrin Göring-Eckardt, partidele creştine CDU şi CSU ar promova „neîncrederea” mutuală şi angoasa.

„Libertatea de circulaţie a forţei de muncă nu e doar un pilon de bază al construcţiei europene şi o promisiune de libertate, ci şi un motor economic european, de care Germania profită foarte mult”, a precizat ea într-un interviu acordat ziarului Welt am Sonntag.

În răstimp, unii observatori relevă că nu doar guvernele de la Bucureşti şi Sofia sunt vinovate la capitolul absorbţiei deficitare de fonduri europene destinate integrării unor categorii de oameni dezavantajaţi. Şi Germania e în culpă.

Ediţia duminicală a ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung, reluată de săptămânalul Der Spiegel, subliniază de pildă că, între anii 2007 şi 2013, autorităţile federale şi regionale au omis să se folosească de peste trei miliarde de euro provenind din Fondurile Sociale Europene (FSE).

Cu această sumă, destinată ajutorării şi integrării unor categorii defavorizate, s-ar fi putut alina multe suferinţe, ajuta multe oraşe care icnesc sub povara unor imigranţi săraci şi foarte săraci, prea puţin sau deloc calificaţi şi, ca atare, prea puţin în stare să se întreţină prin muncă.

Doar circa „63 la sută” din banii puşi la dispoziţie de Bruxelles ar fi fost investiţi în ultimii şapte ani în proiecte integratoare, s-a reliefat la ministerul berlinez al muncii.

Eşecul absorbţiei e, parţial, scuzat prin enorma birocraţie pe care o implică avansarea cererilor de ajutorare.

Cu multă atenţie se aşteaptă ca atare luarea de poziţie de luni a comisarului european pentru muncă, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor, care urmează să detalieze cum anume s-ar putea împiedica turismul social pe continent.

Deocamdată, indicaţiile contradictorii lansate pe de o parte de responsabilii europeni şi de unii judecători occidentali, pe de alta de legislaţia germană alimentează nu doar temerile multora ci şi tendinţele unei amplificări necontrolate a populismului în sfera politică.