Migraţia spre Germania posibilă doar cu cunoştinţe de limbă?

Unei femei din Turcia, analfabetă, care nu vorbea o boabă germană, i-a fost interzisă imigraţia în Republica Federală. Femeia a dat în judecată statul german, argumentând că nu a învăţat niciodată să scrie şi să citească iar o şcoală unde ar fi putut învăţa germana se afla la 400 de kilometri de casa ei.

Mai nou, justiţia din Republica Federală a dat câştig de cauză statului german. Însă cât de multă germană trebuie să ştie un imigrant pentru a primi dreptul de a-şi urma soţul sau soţia în Republica Federală?

La un curs de limba germană pentru începători al Institutului Goethe din Düsseldorf participă 12 imigranţi din Arabia Saudită, Coreea de Sud, Iran sau Libia. Obiectivul cursului este foarte clar.

"Participanţii trebuie să fie capabili în final să se descurce în viaţa de zi cu zi. Ceea ce înseamnă de pildă să poată întreba într-un magazin de preţul unui articol"

, explică Roman Truhlar, profesorul de germană.

Pot însă absolvenţii cursului de germană să comunice şi cu autorităţile?

"Mă îndoiesc. În acest caz, diferenţele culturale joacă un rol important, iar comportamentul autorităţilor este de asemenea un factor decisiv"

, consideră Truhlar.

Cursul de limbă germană pentru începători de la Institutul Goethe durează patru săptămâni şi cuprinde cinci ore de studiu pe zi. După două săptămâni, majoritatea participanţilor depun primul test de limbă.

În anul 2008, aproximativ 60.000 de soţi şi soţii care doreau să obţină dreptul de şedere în Republica Federală au trecut prin acest prim test în reprezentanţele Institutului Goethe din întreaga lume.

Cel mai amplu grup, numărând aproximativ 15.000 de persoane, provenea din Turcia, urmat fiind de cele alcătuite de cetăţeni din Kosovo, Macedonia şi Thailanda.

Nu toţi reuşesc să treacă de bariera lingvistică şi consideră că noile reglementări guvernamentale nemţeşti nu sunt decât o şicană din partea autorităţilor germane.

Majoritatea celor care doresc să emigreze sunt de părere că trebuie să înveţe limba germană, dar că, acelaşi timp, trebuie văzută şi cealaltă faţă a medaliei: "Oamenii au sentimentul că nu sunt bineveniţi şi asta cu mult înainte de a pune piciorul pe pământ german. Legătura emoţională cu ţara gazdă, care s-ar putea dezvolta cu timpul, este distrusă de la bun început", spune Ekrem Senol, redactor şef la o revistă online pe tema migraţiei.

Autor: Andreas Noll/ Maria Pascu
Redactor: Petre M. Iancu