1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

PUNŢI DE SUFLET

Miere pentru vindecarea rănilor la copii

Terapia la care ne referim - tratarea rănilor cu miere de albine - nu este o noutate, era cunoscută în urmă cu mii de ani de egipteni. Şi în cele două războaie mondiale, rănile soldaţilor erau pansate cu bandaje muiate în miere.

Terapie naturistă pentru tratarea pielii

Terapie naturistă pentru tratarea pielii

Noutatea constă în eforturile medicilor de a înţelege însuşirile antiseptice ale produsului natural şi de a-l folosi eficient în vindecarea plăgilor.

De patru ani, medicii de la Clinica de Pediatrie a Universităţii din Bonn tratează rănile la copii cu miere, prestând o muncă de pionierat în aplicarea acestei metode. Arne Simon era destul de sceptic în privinţa virtuţilor vindecătoare ale mierii. Până când pe staţiunea lui a avut un băieţel cu o plagă infectată post-operator, în care se formaseră germeni rezistenţi la orice antibiotic. Atunci s-a decis să încerce efectul mierii; în 48 de ore, rana a fost sterilă. După aceea, Dr. Simon şi colegii săi au testat produsul „Medihoney“ la aproximativ 50 de copii. Rănile provocate de cateter sau de operaţii s-au vindecat repede, iar ţesutul mort a fost de asemeni rapid îndepărtat.

Mierea medicinală nu seamănă prea mult cu soiurile pe care le mâncăm pe pâine la micul dejun. La prelucrare, acestea din urmă sunt pasteurizate, metodă prin care sunt ucise posibilele bacterii din amestecul zaharos, dar prin care sunt degradate şi substanţe active preţioase. Medihoney produs de firma Capilano din Australia, folosită de medicii din Bonn, este tratată cu radiaţii gama, pentru ca astfel să fie distruşi germenii nedoriţi, dar în acelaşi timp proprietăţile dorite să fie menţinute. Este folosită miere din Australia şi din Noua Zeelandă; acolo albinele culeg nectarul preponderent din florile arbuştilor de ceai. Mierea de la aceste plante are un puternic efect antibacterian.

Cercetări recente, efectuate mai ales în Australia şi în Noua Zeelandă, au arătat că produsul natural pune în mişcare mai multe mecanisme pentru vindecarea rănilor. Se admite că zahărul conţinut în cantităţi mari în miere este un mijloc eficient de combatere a tuturor bacteriilor; zahărul le ucide prin faptul că absoarbe apa indispensabilă înmulţirii lor. Folositoare sunt şi o serie de enzime conţinute în miere. De exemplu, într-o interacţiune cu secreţia din rană, o oxidază produce în cantităţi mici, dar continuu peroxid de hidrogen, mai cunoscut sub numele de apă oxigenată, substanţă ce distruge eficient bacteriile rezistente la antibiotice. Unele studii au arătat de asemeni că mierea stimulează creşterea fibroblastelor, celulele care favorizează faza finală a vindecării rănilor.

S-a găsit şi o posibilă explicaţie pentru faptul că mierea îndepărtează mirosul urât ce se degaje deseori dintr-o rană. Se presupune că zahărul modifică metabolismul bacteriilor, astfel încât nu mai iau naştere obişnuiţii compuşi de sulf rău mirositori. Medicii din Bonn folosesc mierea la copiii supuşi unei chimioterapii. Sistemul lor imunitar este slăbit, ceea ce perturbă procesul de vindecare a eventualelor răni formate la locul plasării cateterului, fapt care, la rându-i, poate favoriza apariţia unei septicemii.

Aspectul cel mai important constatat în clinica din Bonn a fost că bacteriile combătute cu miere nu au format rezistenţă. Trebuie precizat pe de altă parte că, pentru terapie, medicii nu au recurs numai la miere. Dat fiind că mierea începe să aibă efect abia după câteva ore, rana este tratată în prima zi cu antibioticul Octenidină. În ceea ce priveşte manifestarea unor efecte secundare, a fost înregistrat un singur caz, şi anume un copil a reacţionat alergic la miere cu o eczemă.

Specialiştii din Australia şi din Noua Zeelandă studiază de zece ani mecanismele efectului antiseptic al mierii. În America şi în Europa, aplicarea acestei terapii constituie încă o excepţie. Exemplul medicilor din Bonn a fost preluat şi de alte clinici germane, aşa încât a fost iniţiat acum un studiu: în următoarele luni, împreună cu colegi din Düsseldorf, Homburg, Berlin, ei vor introduce într-o bancă de date rezultatele terapiei aplicate la 100 de copii. Vor urma noi cercetări şi compararea rezultatelor cu cele obţinute prin alte metode de tratare a rănilor.

  • Data 06.09.2006
  • Autoare/Autor Elisabeta Sturdza
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2mh
  • Data 06.09.2006
  • Autoare/Autor Elisabeta Sturdza
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2mh