1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

"Mica Rusie" provoacă nelinişte în cancelariile europene

Îngrijorare la Kiev, critici ale Berlinului şi Parisului, nedumerire în mediile de specialitate. Gestul făcut de liderul autoproclamatei republicii separatiste Doneţk a luat prin surprindere pe toată lumea.

Alexandr Zaharcenko

Alexandr Zaharcenko

Liderul autoproclamatei republicii separatiste Doneţk, Alexandr Zaharcenko a luat prin surprindere pe toată lumea. Acesta propune crearea unui nou stat în estul Ucrainei, denumit ''Mica Rusie''. Zaharcenko a catalogat guvernul ucrainean drept ilegitim şi a făcut apel la celelalte regiuni, cu excepţia Crimeei anexate de Rusia, să se alăture noului stat cu capitala la Doneţk. Mai mult, Alexander Timofeiev, vicepremierul din Doneţk, a ameninţat că "Ucraina va dispărea". Dacă doleanţele separatiştilor nu vor fi luate în considerare pe cale paşnică, atunci vom alege calea războiului, a spus el.

Războiul din estul Ucrainei, în desfăşurare de trei ani, intră într-o etapă ale cărei repercusiuni nu sunt în totalitate clare. Mişcarea separatiştilor din Doneţk i-a surprins chiar şi pe liderii republicii din Lugansk, care au reacţionat cu precauţie. Însăşi Moscova a respins propunerea privind crearea republicii "Mica Rusie" (Malorossija), Boris Grizlov, negociatorul șef al Moscovei pentru problema din estul Ucrainei, respingând declarația separatiștilor.

Primele luări de poziţie ale Ucrainei au fost un amestec de cumpătare şi îngrijorare că situaţia ar putea escalada. Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, aflat într-o vizită în Georgia, a declarat că Zaharcenko nu este "o figură politică", ci doar o "marionetă a Rusiei", iar generalul Viktor Muşcenko a descris dorinţa separatiştilor drept "fantezii bolnave". Preşedintele Consiliului Naţional de Securitate, Olexander Turcinov, crede că gestul separatiştilor este o maşinaţie moscovită, care face parte din "planurile agresive ale Rusiei" de a torpila şansele rezolvării paşnice a conflictului.

Critici de la Berlin

Guvernul german a catalogat propunerea de la Doneţk drept "absolut inacceptabilă". "Domnul Zaharcenko nu are nicio legitimitate să vorbească în numele acestei regiuni din Ucraina", a declarat o purtătoare de cuvânt a guvernului federal pentru Deutsche Welle. "Aşteptăm din partea Rusiei să condamne neîntârziat acest gest pe care nu trebuie nici să-l respecte, nici să-l recunoască". O replică similară a fost formulată şi de diplomaţia franceză.

Jürgen Hardt, purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar al Uniunii CDU/CSU şi specialist în chestiuni de politică externă a condamnat fără echivoc ideea separatiştilor. "Crearea aşa-numitului stat 'Malorossija' este o provocare rusească în perfidul joc de putere pentru obţinerea supremaţiei în Europa", a declarat Hardt pentru DW. "Propunerea aceasta evidenţiază o dată în plus că nu se poate avea încredere în Putin. El cheamă în permanenţă Occidentul la convorbiri, dar pare că nu ne putem baza pe cuvântul său".

Oficialii ruşi au reacţionat cu precauţie. Unii, chiar dacă au manifestat înţelegere pentru separatişti, au precizat că iniţiativa acestora contravine înţelegerilor convenite în Acordul de la Minsk. Documentul prevede ca, după încetarea focului şi retragerea armamentului greu, teritoriile separatiste să aibă de facto statut autonom în Ucraina sub conducerea Kievului.

Veştile sosite de la Doneţk au venit cu scurt timp înainte de convorbirea telefonică la vârf în cadrul aşa-numitului "format Normandia", la care iau parte preşedinţii şi şefii de guverne din Germania, Franţa, Rusia şi Ucraina. Anterior, cancelara Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au vorbit despre situaţia din Ucraina cu şeful Kremlinului, Vladimir Putin în marja summitului G20 de la Hamburg. În urma discuţiilor, cei trei lideri ar fi reafirmat necesitatea instituirii unei încetări permanente a focului - prevedere din Acordul de la Minsk pe care Ucraina o consideră esenţială şi care nu este respectată nici astăzi.

Proces de pace sub semnul întrebării

În mediile de specialitate este neclar în ce măsură iniţiativa separatiştilor poartă amprenta Moscovei şi care ar putea fi consecinţele acestei solicitări. Unii observatori consideră absurdă mişcarea măcar pentru faptul că în Rusia ţaristă, termenul istoric de "Mica Rusie" nu cuprindea decât parţial regiunea Donbas, parte a imperiului rus la acea vreme. "Este o fantezie bolnavă. Nu îmi pot imagina că o asemenea idee poate veni de la Kremlin", a declarat publicistul Winfried Scheider-Deters pentru DW. Ucraina, mai spune scriitorul care trăieşte în Ucraina, nu ar trebui să se îngrijoreze, dar să fie totuşi pregătită în cazul în care se produce o escaladare militară a situaţiei.

Stefan Meister, de la Societatea Germană pentru Politică Externă vorbeşte la rândul său despre un "model absurd", printre altele şi din cauza faptului că din ce în ce mai mulţi ucraineni se distanţează de Rusia. În context, Meister crede că iniţiativa privind "Mica Rusie" ar fi fost discutată anterior cu greii de la Kremlin. "Se încearcă tergiversarea, ba chiar eludarea punctelor stabilite în Acordul de la Minsk", a mai spus Meister pentru DW.

Autor: Roman Goncharenko / vd