1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Mişcări separatiste

Limba, economia, istoria - mişcările separatiste din Europa s-au născut din multe motive. Alegerile regionale din Catalonia au reaprins dezbaterea în jurul tendinţelor secesioniste

Momentul intonării imnului naţional aduce, de regulă, liniştea până şi pe stadioane. Şi-n timp ce, în cazul majorităţii ţărilor, din tribune răsună versuri, galeria Spaniei încă mai lălăie imnul. Nu toţi ştiu versurile care abia începând din 2008 completează, neoficial, partea instrumentală a imnului spaniol - unul dintre puţinele cântece solemne fără text. Spania reprezintă un amalgam de comunităţi diferite. Chiar dacă limba oficială este spaniola, la nivel regional este preferat dialectul.

Pentru independenţă

În Catalonia, una dintre cele mai puternice regiuni economice ale ţării, populaţia a fost chemată la urne pe 26 noiembrie pentru alegerile parlamentare. Premierul conservator, Artur Mas, a sperat să obţină majoritatea în parlament pentru a-şi consolida eforturile în vederea separării Cataloniei de Spania, dar socoteala din târg nu s-a potrivit cu cea de acasă. În parlamentul regional, formaţiunea naţionalistă a lui Mas, CiU, a obţinut doar 50 din cele 135 de locuri în viitorul legislativ. CiU rămâne cel mai puternic partid catalan, dar a pierdut 12 mandate.

Berthold Rittberger, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din München şi specialist pe probleme de integrare regională, este de părere că electoratul nu s-a opus neapărat dorinţelor separatiste ale CiU, ci mai degrabă a ţinut să sancţioneze guvernul regional pentru politica sa în alte domenii. "Rezultatul alegerilor demonstrează că o agendă care promovează independenţa poate atrage voturi, dar lucrul acesta nu înseamnă automat şi că electoratul consideră separatimsul ca fiind principala temă", declară Rittberger.

Un mare succes a repurtat Stânga Republicană (ERC) - formaţiune ce adoptă o poziţie radicală în chestiunea secesiunii Cataloniei şi care şi-a dublat numărul deputaţilor în noul parlament. Mas s-a grăbit să-şi confirme intenţia de a convoca un viitor referendum cu privire la autodeterminarea regiunii.

Factorul decisiv: puterea economică

Bildgalerie Separatismus in Europa Schottland

Chiar dacă în spatele dorinţei de independenţă se ascund multe motive, iar identitatea culturală joacă un rol însemnat, în cele mai multe cazuri tendinţele separatiste se constată mai ales la regiunile cu economii puternice. De exemplu Catalonia (Spania), Tirolul de Sud (Italia) sau Flandra (Belgia) sunt cei mai importanţi contributori la bugetele naţionale şi principalul sprijin al regiunilor mai slab dezvoltate. În prezent, criza economică şi financiară europeană dă şi mai multă apă la moara separatiştilor.

În orice caz, pentru regiunile care caută să devină independente, separarea de UE nici nu intră în discuţie. Dimpotrivă, Catalonia, Tirolul de Sud şi Flandra îşi doresc să devină ţări de sine stătătoare, membre în comunitatea celor, deocamdată, 27.

În Scoţia situaţia este diferită. Cu acordul guvernului londonez, populaţia va decide în 2014, prin referendum, asupra apartenenţei ţării la Regatul Unit. În cazul Scoţiei, nu factorul economic deţine rolul principal. Ţara nu poate fi considerată motorul economic al Marii Britanii. "Nu se ştie nici dacă le ajunge bugetul ca să finanţeze înfiinţarea statului", crede politologul Roland Sturm. Acesta s-ar putea să fie motivul din care, în prezent, numai o treime din populaţie ar vota pentru independenţa ţării.