1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Mesajul G8: Occidentul doreşte dialogul cu lumea arabă

Rolf Wenkel / Cristian Ştefănescu9 iunie 2004

Marţi seară s-a deschis, la Sea Island, în statul american Georgia, reuinunea la vârf a şefilor de stat şi de guvern al celor şapte ţări puternic industrializate plus Rusia, aşa numitul G7+1 sau G8. În paralel, Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a votat, în unanimitate, rezoluţia ce deschide calea spre un nou început politic în Irak.

https://p.dw.com/p/B1fy
Lejer, de vacanţă: Gerhard Schröder şi gazda sa, George W Bush
Lejer, de vacanţă: Gerhard Schröder şi gazda sa, George W BushImagine: AP

Rezoluţia ONU a devenit, evident, o temă importantă la summitul G8. În cursul zilei de astăzi sunt aşteptaţi în staţiunea georgiană o serie de şefi de stat şi de guvern din lumea arabă, invitaţi la dezbaterile primei sesiune de lucru a G8.

Preşedintele american George W Bush şi cancelarul german Gerhard Schröder au purtat discuţii bilaterale chiar dinaintea cinei oficiale care a deschis summitul. O întrevedere derulată într-o atmosferă armonioasă: Bush i-a mulţumit lui Schröder pentru angajamentul german în Afghanistan şi pentru sprijinul acordat rezoluţiei ONU cu privire la Irak. Cancelarul de la Berlin a mulţumit îndărăt – pentru recunoaşterea şi aprecierea rolului german. Iar la final, ambii au vorbit despre un suflu nou în cooperarea şi prietenia bilaterală. ”Părerea mea este”, a comentat Schröder, referindu-se la recenta rezoluţie şi la deschiderea spre dialog, ”că o desfăşurare armată poate fi câştigată pe cont propriu, însă pacea şi dezvoltarea democratică nu se pot obţine de unul singur. Este unul dintre motivele pentru care nu am vrut să trimitem militari dar şi unul dintre motivele pentru care ne află în Afghanistan şi cooperăm acolo. Vrem să ne implicăm în reconstrucţie – şi o facem deja. De altfel, rolul nostru a fost recunoscut şi apreciat de preşedintele George W Bush”.

Actualul summit G8 trebuie să transmită un semnal: Occidentul doreşte dialogul cu lumea arabă. La reuniune au fost invitaţi, pentru consultări, lideri din Bahrein, Iordania, Afghanistan, Algeria, Yemen şi Turcia, precum şi preşedintele desemnat al Irakului, Ghasi el Yawer. Se va discuta despre datoria Bagdadului: chiar dacă rezerva de petrol este imensă, cheltuielile generate de construirea şi dezvoltarea infrastructurii sunt şi ele uriaşe.

Cancelarul german Gerhard Schröder despre acest aspect: "Dorim ca banii ce se obţin din exploatarea petrolului să fie invetiţi în reconstrucţia Irakului. Am convenit, în aceste condiţii, ca în Clubul de la Paris (clubul statelor creditoare – n.red.) să se convină asupra unei relaxări a datoriilor, începând chiar din mandatul guvernului de tranziţie. Sigur că aşteptăm ceva în schimb – anume, ca guvernul de tranziţie să manifeste interes pentru economia germană”.

Din punct de vedere economic, atmosfera este, la G8, relaxată. Cifre record pentru ultimii 15 ani: se vorbesşte despre o creşetere a economiei globale, cu 4,5 procente. Cu toate acestea, preţul exorbitant al petrolului este una dintre temele de discuţie la summitul estival din staţiunea maritimă Sea Island. Consecinţa pe termen lung a actualului preţ: scăderea creşterii economice şi o accentuare a inflaţiei. Şeful Executivului de la Berlin s-a pronunţat, în acest sens, în favoarea unei transparenţe pe piaţa ţiţeiului: ”În evoluţia preţurilor, nu atât extractorii cât speculaţiile ulterioare de pe piaţă au un rol determinant. Ar trebui să putem vedea unde şi cine manipulează robinetul preţurilor”.

Majoritatea participanţilor la summit sunt de părere că preţul nu este determinat atât de criza din Orientul Mijlociu cât mai ales de cererea sporită venită din zone în plină dezvoltare cum sunt China, India şi celelalte state din Asia de Răsărit. Şi speră ca statele din grupul producătorilor şi exportatorilor (OPEC) să aibă înţelepciunea de a nu mai ridica artificial preţul odată cu creşterea cererii, pentru că – până la urmă – o blocare a creşterii ar avea consecinţe fatale şi asupra ţărilor exportatoare.