1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Mesaje puternice

Alegerile franceze şi turceşti precum şi criza ucraineană constituie unele din cele mai aprig dezbătutue subiecte ale presei apusene.

Petro Poroşenko şi Vitali Kliciko

Petro Poroşenko şi Vitali Kliciko

Americanii şi ruşii „vorbesc din nou”. "Despre Crimeea", după cum anunţă, nu fără oarecari speranţe, pe prima sa pagină, ziarul berlinez Die Welt, informând-şi cititorii despre întâlnirea de duminică seara, de la Paris, a şefilor diplomaţiei americană şi rusă, Kerry şi Lavrov.

Acelaşi ziar semnalează că, în scopul relansării economice, UE vrea să înlesnească pe viitor obţinerea de vize pentru cetăţenii din afara spaţiului Schengen. În fine, Die Welt consemnează limpezirea scenei politice ucrainene înaintea alegerilor prezidenţiale, după ce Vitali Kliciko a renunţat la candidatură în favoarea oligarhului Poroşenko, viitorul contracandidat al Iuliei Timoşenko.

În legătură cu această confruntare în doi aflăm din Neue Zürcher Zeitung că Poroşenko beneficiază de un avantaj considerabil. Fiindcă se bucură de sprijinul lui Kliciko şi s-a dovedit nu doar un om de afaceri de succes, ci şi un politician înzestrat cu o bună intuiţie. Poroşenko a trecut de timpuriu la susţinerea mişcării pro-europene şi pro-democratice de pe Euro-Maidan şi e considerat un posibil edificator de punţi între ucrainenii din vest, cei din est şi minoritatea rusă.

Întrebarea cea mare este următoarea: la ce i-ar mai putea ajuta pe ucraineni un preşedinte propriu? Cu Timoşenko sau cu Poroşenko în frunte vor mai avea ei oare vreun cuvânt de spus în configurarea propriului lor viitor? Câtuşi de puţin, dacă se face voia Rusiei. În acest caz, dreptul lor la autoderminare nu va mai face nici măcar cât o ceapă degerată.

Fiindcă, după cum aflăm din Frankfurter Allgemeine Zeitung, Rusia a ridicat în slăvi, recent, „dreptul la autoderminare”. Care însă ar urma să nu fie valabil şi pentru ucraineni.

Fiindcă „ministrul de externe rus a decretat, mai nou, ce obligaţii multiple are de îndeplinit, pe viitor, Ucraina. Ea va avea ‚datoria' de a elabora o nouă Constituţie. Va avea ‚datoria' de-a-şi lua angajamentul de a nu adera niciodată la NATO. Şi va mai avea ‚datoria' de a se federaliza. Ultima condiţie ar fi deosebit de utilă Moscovei. S-ar găsi în acest caz mai lesne oameni în unităţi geografice mai uşor de gestionat, care să se lase protejaţi, conform misiunii protectoare fireşti a protectorilor dreptului la autoderminare”, scrie, caustic, Frankfurter Allgemeine Zeitung, demontând propaganda putinistă marca Lavrov.

„Limbajul ministrul de externe al Rusiei”, mai scrie ziarul din Frankfurt, „e demascator”. Ziarul anticipează articularea energică, pe viitor, în convorbiri cu alţi miniştri de externe, a acestor revendicări ale şefului diplomaţiei ruse şi formularea solicitărilor cu pricina într-un grai tipic pentru vechea eră colonială.

Acelaşi ziar semnalează şi criticile ministrului german de externe, Steinmeier, la adresa strategiei ucrainene a UE. În abordarea „parteneriatului estic”, partenerii Uniunii Europene ar trebui feriţi, pe viitor, potrivit lui Steinmeier, de obligaţia de a lua o decizie tranşantă pentru sau contra vestului. Pare clar că Rusiei nu-i va displăcea o atare poziţionare occidentală.

De cealaltă parte, în occident se manifestă notabile iritări în legătură cu rezultatele alegerilor locale din Turcia şi, parţial, din Franţa. Fiindcă în Hexagon o serie de primării au fost cucerite de populiştii de dreapta ai Frontului Naţional,. Iar la Istanbul şi Ankara s-au impus categoric islamiştii, în ciuda corupţiei unui regim care a reacţionat cu violenţă şi brutalităţi la proteste paşnice, a demontat statul de drept, după apariţia unor acuze de corupţie la adresa mai marilor statului şia pus căluş presei, libertăţii de opinie şi reţelelor de socializare.

Totuşi, premierul turc „Erdogan se ţine cu dinţii de fotoliu”, relevă ziarul parizian Le Monde. Care crede că şeful guvernului islamist de la Ankara şi-a pus astfel în pericol toate realizările mai vechi. Pe moment însă, aşa discreditat cum e, „Erdogan s-a salvat de la naufragiu”, subliniază Corriere de la Sera. În ciuda haosului şi manipulărilor, „verdictul poporului turc e destul de clar”, în opinia ziarului milanez, de vreme ce premierul „a transformat alegerile locale turceşti într-un referendum privind politica sa”.

Dar cum trebuie privite succesele populiştilor francezi? Neue Zürcher Zeitung califică triumful euroscepticilor xenofobi drept „un simptom al crizei franceze”. Dar ziarul elveţian consideră că primarii Frontului Naţional se vor vedea rapid decredibilizaţi din cauza incompetenţei lor.

Totuşi, unele ziare de stânga, precum Liberation, cer preşedintelui să lanseze rapid un „mesaj puternic”, prin remanierea cabinetului şi demiterea premierului. Partea proastă e, potrivit multor experţi, că preşedintele are un spaţiu de manevră extrem de limitat, dată fiind reaua situaţie economică şi necesitatea reformelor de piaţă întru înviorarea economiei.