1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Merkel: Refugiaţii trebuie trataţi omeneşte

Angela Merkel este cancelar german de aproape un deceniu. De 15 ani se află în fruntea Uniunii Creştin Democrate (UCD), principalul partid de guvernământ

Şefa guvernului german a condamnat într-un interviu oferit ziaristei Bettina Schausten violenţele împotriva refugiaţilor. Aşa ceva "este sub demnitatea ţării noastre", a subliniat cancelara. Germania nu este suprasolicitată de numărul tot mai mare de refugiaţi care sosesc, dar situaţia nu mai poate fi gestionată "în regim de normalitate".

Întreg personalul disponibil din administraţie trebuie mobilizat pentru întâmpinarea refugiaţilor. Numărul oficiilor de primă înregistrare a acestora se impune a fi mărit iar corturile în care aceştia sunt adăpostiţi provizoriu trebuie înlocuite cu containere, a mai declarat Merkel. Cât priveşte atacurile tot mai frecvente asupra imobileleor şi taberelor în care sunt adăpostiţi solicitanţii de azil, acestea "nu sunt demne pentru ţara noastră", a mai spus lidera UCD. Nu există scuză pentru astfel de acţiuni. Fiecare om care soseşte în Germania are dreptul "să fie tratat omeneşte". Iar acest drept nu are nicio legătură cu faptul că refugiaţii din Balcanii de Vest nu au aproape nicio şansă să li se aprobe solicitările de azil. În cadrul interviului, Merkel a anunţat că intenţionează să viziteze un cămin provizoriu pentru refugiaţi. Pentru moment însă, principala ei sarcină este reglementarea problemelor actuale. "Nu este vorba doar despre finanţe", a evidenţiat Merkel, cu referire la solicitările de ajutor venite din partea guvernelor regionale, adesea depăşite de afluxul de refugiaţi.

Merkel: Dificultăţile economice nu justifică solicitările de azil

Merkel a apelat la o rezolvare europeană a problemei. O politică europeană de azil ar fi, după salvarea Greciei de la faliment, "următorul proiect comunitar de anvergură, în cadrul căruia să demonstrăm dacă suntem capabili să acţionăm împreună". În context, este vorba şi de o calificare comună a aşa-numitelor ţări sigure de provenienţă. În Germania se discută în prezent despre posibilitatea acordării acestui statut şi unor state cum ar fi Albania, Bosnia-Herţegovina şi Serbia. Astfel ar deveni mai facilă repatrierea solicitanţilor de azil din Balcanii de Vest. Belgia, de pildă, a acordat Albaniei statutul de ţară sigură de provenineţă, dar ulterior a revenit asupra acestei decizii.

Merkel a subliniat: " Nu putem acorda azil tuturor acelora care cred că au aici şansa să-şi găsească un loc de muncă". Dificultăţile de ordin economic nu constituie un motiv întemeiat. Ţările balcanice vor să devină membre ale UE şi acolo nu există persecuţii motivate politic. Germania nu trebuie să-i încurajeze pe oameni să-şi facă speranţe deşarte "fiindcă vom ajunge în situaţia să nu-i putem ajuta suficient pe cei care au nevoie de ajutorul nostru", a declarat Merkel.

Înaintea votului de miercuri din Bundestag, privind al treilea pachet de salvare destinat Greciei, Merkel i-a luat apărarea liderului grupului parlamentar al UCD, Volker Kauder. Acesta ameninţase că deputaţii creştin-democraţi care vor vota împotrivă vor avea de suportat consecinţe. Desigur, fiecare deputat este liber să voteze cum îi dictează conştiinţa, a spus Merkel, dar există şi un regulament, potrivit căruia opiniile majoritare în cadrul grupului parlamentar trebuie să se reflecte şi în comisiile Bundestagului. Concret, Kauder îi ameninţase pe legiuitori că-şi vor pierde locul din comisii dacă vor vota împotriva noului pachet de salvare. Cu toate acestea, "bineînţeles", fiecare este liber să voteze cum vrea, a declarat Merkel duminică. După aprobarea primită din partea miniştrilor de Finanţe din zona euro, Parlamentul german trebuie să supună miercuri la vot noul program de creditare destinat Greciei, cu un volum de 86 de miliarde de euro. Anterior, în cadrul votului din iunie privind mandatul pentru începerea negocierii noului pachet, 60 de deputaţi ai UCD şi ai formaţiunii similare din Bavaria, UCS, au votat împotrivă. Pentru miercuri se aşteaptă să crească numărul deputaţilor puterii care se opun recomandării guvernamentale. Grecia are nevoie până miercuri de bani proaspeţi pentru a putea achita la timp rata şi dobânzile aferente în valoare de 3,4 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană. Se aşteaptă însă ca majoritatea deputaţilor marii coaliţii conservator-laburiste de la Berlin să voteze pentru.

Germania se opune ştergerii datoriilor

Încă nu este clar dacă Fondul Monetar Internaţional (FMI) va participa la finanţarea noului "pachet de salvare". Guvernul de la Berlin solicită imperios această participare, deşi respinge condiţia pusă în acest sens de şefa FMI, Christine Lagarde, anume ştergerea unei părţi a datoriilor Greciei. Chestiunea participării va fi analizată în octombrie. Merkel a evidenţiat însă că FMI "participă la negocierea tuturor condiţiilor impuse Greciei" pentru a beneficia de creditele de miliarde. Ştergerea datoriilor nu este posibilă, dar despre reeşalonarea rambursărilor şi reducerea dobânzilor se mai poate discuta, a spus Merkel. "În această privinţă dispunem de spaţiu de manevră", a punctat şefa executivului federal.

În general "există o oarecare speranţă" că Grecia se va reîntoarce pe drumul creşterii economice. În lunile iulie şi august, guvernul de la Atena a purtat negocierile cu mult mai multă seriozitate decât anterior. Dar rămâne de văzut "dacă această intensitate va fi una de durată", a spus Merkel. Cât priveşte poziţia inflexibilă a ministrului german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, aceasta a fost corectă. "Bineînţeles că poziţia sa, care includea şi varianta ieşirii temporare a Greciei din zona euro, a fost discutată cu mine", a declarat Merkel. Nu a fost o decizie unilaterală "şi nu cred că am fost izolaţi", a conchis responsabila.

Merkel ar sprijini realegerea lui Gauck în fruntea statului

Şefa executivului de la Berlin a evitat să se ponunţe asupra posibilităţii de a candida din nou la funcţia de cancelar din partea UCD la alegerile din 2017. Această decizie "va fi luată la momentul oportun". În schimb, ea s-a arătat mai hotărâtă într-o altă chestiune de personal: Dacă preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, se va decide să candideze pentru un al doilea mandat, ea "îl va sprijini din toate punctele de vedere". Cu toate acestea, "decizia finală îi aparţine lui".