1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Merkel, izolată la G8: mai puțină austeritate, mai mult stimul

Grecia și zona euro au fost temele dominante ale dineului de lucru cu care a început, în apropiere de Washington, la Camp David, summitul G8.

G8 (Camp David)

G8 (Camp David)

Gazda evenimentului, președintele american Barack Obama, a intrat direct în temele și temerile curente, făcând un apel la găsirea unor căi de stimulare a împiedicatei economii europene. A fost, în mesajul lui Obama, nu doar un semnal privind îngrijorarea Americii, a fost și un plus de presiune exercitat asupra cancelarului federal german Angela Merkel, cea care, în ultimii ani, a marșat exclusiv pe rigorile unei austerități în beneficiul reducerii muntelui de datorii acumulat în conturile statelor.
De altfel, criza datoriilor a fost pomenită în discursul de întâmpinare rostit, la reședința sa de weekend, de către șeful administrației de la Washington – dimpreună cu însănătoșirea economiei mondiale și cu generarea unor noi locuri de muncă. În rezumat, summitul G8 din acest an, ca și cele precedente, de altfel, și-a propus – în cuvintele lui Barack Obama – să îmbine ”consolidarea responsabilă a conjuncturii cu un program de creștere solidă”.
Falimentul Greciei nu a lipsit din lista temerilor incluse de șeful Casei Albe în mesajul adresat oaspeților săi, în special celor veniți din Europa, a cărei incapacitate prelungită de a juca rolul de motor al creșterii a fost, de asemenea, punctată în discursul de deschidere a G8. Summitul celor opt națiuni puternic industrializate reunește șefii de stat sau guvern din Statele Unite, Canada, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franța și Italia, cărora, după sfârșitul Războiului Rece, li s-a alăturat și Rusia, stat nu atât de puternic industrializat cât aflat în posesia resurselor fără de care o bună parte din ceilalți șapte nu își pot exercita puterea industrială. La masa întâlnirii la vârf este prezentă, de fiecare dată, și echipa coordonatoare a Uniunii Europene.
Surse citate de presa germană din anturajul summitului fac referire la nervozitatea Washingtonului cu privire la turbulențele pe care ar putea să le genereze falimentul de stat al Greciei și ieșirea Atenei din zona monedei europene. Se pare că scenariile analizate de simulatorii de crize ai Casei Albe ar fi luat în calcul o catastrofă economică de dimensiunea celei consemnate la prăbușirea băncii Lehman Brothers, din 2008 – moment plasat în conștiința colectivă drept punctul de pornire al actualei crize globale.
Summitul G8 este, pe de altă parte, ocazia debutului pe scena globală a noului președinte francez Francois Hollande. Șeful de la Elysee a ajuns la Washington înaintea celorlalte delegații pentru o rundă de convorbiri cu liderul Casei Albe. Se prea poate ca întâlnirea franco-americană să fi fost „începutul unei frumoase prietenii”, dat fiind că cei doi președinți au, în abordarea strategiilor de depășire a crizei din spațiul euro, idei ce se suprapun sau, în orice caz, se apropie mai mult decât li se apropie, fiecăruia în parte, de soluțiile promovate de la Berlin de către Angela Merkel. De altfel, cei doi au vorbit, după întrevederea bilaterală, despre „convergență” – o convergență la care au mai răspuns Marea Britanie, Canada și Italia, toate mizând pe aplicarea de șocuri economiilor bolnave, cu riscul acumulării de noi datorii. Austeritatea și rigoarea fiscală par a o izola, în atari condiții, pe Angela Merkel. Cancelara federală a avut mână liberă să dirijeze după propria știință cât timp în discuție s-a aflat reducerea muntelui de datorii – însă, a comentat pentru postul public german de televiziune ARD Domenico Lombardi, președintele lui Oxford Institute for Economic Policy, „Grecia a devenit o problemă a sistemului”, ceea ce transferă rezolvarea situației în spațiul responsabilității comune.
Deși s-ar putea să le rămână prea puțin timp la dispoziție pentru acest subiect, liderii G8 au pe agendă și veșnicul subiect al combaterii sărăciei și a foametei globale. În 2009, la summitul organizat în orașul italian L’Aquila, securității alimentare și agriculturii le-au fost promise 22 de miliarde de dolari – dintre care, estimează organizația umanitară World Vision, doar un sfert a fost într-adevăr pus la dispoziție pentru programe. Or, acest fel de antecedente nu lasă prea mult loc optimismului nici pentru întrevederea de la Camp David, de la care o bună parte dintre liderii mondiali se vor muta, la începutul săptămânii viitoare, la Chicago, acolo unde are loc summitul NATO.