1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Merkel a pregătit la Berlin momentul european al Germaniei

Angela Merkel a cerut - şi a primit - sprijin parlamentar transpartinic pentru a angaja Germania ca remorcher al Europei naufragiate criză.

Berlin/ Bundeskanzlerin Angela Merkel (CDU, M.) steht am Mittwoch (26.10.11) in Berlin im Bundestag bei der ersten von drei namentlichen Abstimmungen an der Wahlurne. Der Bundestag hat am Mittwoch sein Einverstaendnis dazu gegeben, das Volumen des Euro-Rettungsschirms EFSF mit einem sogenannten Hebel auszuweiten. Ein entsprechender Antrag fand eine deutliche Mehrheit. Die Abgeordneten gaben damit Bundeskanzlerin Merkel ein klares Verhandlungsmandat fuer den EU-Gipfel in Bruessel am Abend. (zu dapd-Text) Foto: Michael Gottschalk/dapd

Angela Merkel în Bundestag înainte de plecarea la Bruxelles

De la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, Europa nu a mai traversat momente atât de dificile precum cele de acum: dacă se prăbuşeşte euro, întreaga construcţie comunitară se va prăbuşi. Şi nu există nici o garanţie că Europa ar putea continua să existe paşnic, aşa cum a făcut-o în deceniile comunitare.

Cancelara federală Angela Merkel nu a avut reţineri în a face proiecţii apocaliptice în faţa membrilor Bundestagului, când le-a cerut parlamentarilor federali susţinere pentru mecanismul de salvare şi stabilizare a zonei euro şi pentru modificarea tratatelor comunitare, înaintea summitului extraordinar al Uniunii Europene de la Bruxelles. Mesajul şefei Executivului a fost cât se poate de limpede: "Ce este bun pentru Europa este bun şi pentru Germania (...) Dacă se prăbuşeşte euro, se prăbuşeşte Europa - şi aşa ceva nu are voie să se întâmple". Iar mesajul pe care şi-a dorit să-l ducă de la Berlin la Bruxelles suna astfel: "Germania stă, transpartinic, de partea Europei unite şi integrate şi apără această instituţie".

"Europa trebuie să fie pregătită pentru schimbări"

Germania, le-a spus cancelara parlamentarilor, trebuie să îşi asume riscul garantării fondului de stabilitate EFSF, promiţându-le membrilor Bundestagului doar că Republica Federală nu va trece peste plafonul de finanţare iniţial convenit cu Legislativul - anume, de 211 miliarde de euro. Fondul, însă, trebuie să fie capabil să îşi susţină singur operativitatea, pentru a putea interveni în cazul în care, după Grecia, şi alte state din zona euro ar intra în pericolul incapacităţii de plată. Vorbind despre redresarea Greciei, Merkel s-a adresat băncilor, reluând invitaţia de a accepta ştergerea parţială a datoriilor acestei ţări.

În schimbul solidarităţii acum manifestate ar trebui să existe instrumente - specificate în contractele intra-europene - prin care să se poată interveni în politicile fiscale ale statelor ce pun în pericol stabilitatea uniunii monetare. Şefa Executivului de la Berlin a îmbrăcat acest apel la ajustarea tratatelor comunitare în următoarea formulă: "Întreaga lume se modifică, prin urmare Europa trebuie să fie şi ea pregătită pentru schimbări".

Contraatacul cancelarei

Dincolo de întregul efort financiar comun şi în afara arsenalului de pârghii legislative create oarecum pompieristic în mijlocul crizei, viitorul depinde în primul rând de maniera în care fiecare stat îşi va rezolva propriile probleme. Merkel a cerut capitalelor europene să aplice "măsurile suplimentare în vederea consolidării propriei stabilităţi". Iar ţărilor comunitare ce nu au aderat la moneda unică, cum este Marea Britanie, cancelara federală le-a atras atenţia asupra pericolului unei rupturi a Uniunii. La nevoie, a sugerat Merkel, se poate juca şi mai dur.

Nu a fost singura replică tăioasă din discursul rostit de cancelar în faţa Parlamentului de la Berlin. Cu bătaie la summitul G-20, ce va avea loc la Cannes peste zece zile, Merkel a amintit că nu doar Europa este supraîndatorată ci şi Statele Unite sunt, Japonia la fel. Iar criza se datorează unui cadru legislativ prea lax - atac la rezistenţa Marii Britanii şi a Statelor Unite faţă de o reglementare mai severă a pieţelor financiar-bancare. Vizate de discursul lui Merkel au fost fondurile hedge şi paradisurile fiscale, precum şi tranzacţiile financiare pe care şefa Executivului federal şi le doreşte impozitate.

Ultimul mesaj al cancelarei a sunat cam aşa: "jos mâna de pe exporturile germane". Adresarea a fost, desigur, mai diplomatică: Angela Merkel a apreciat drept inadmisibilă sancţionarea unei economii doar pentru că este performantă; problema zonei euro nu stă în exporturile record ale Germaniei ci în dezinteresul manifestat în multe dintre celelalte state faţă de eficienţa concurenţială.

Consens în Bundestag

Votul exprimat de parlamentarii federali cu privire la extinderea fondului de salvare a monedei unice nu a avut o relevanţă strict legislativă. Rezultatul, nu neapărat cantitativ cât calitativ, era anticipabil. Până la urmă, pentru proiectul propus de Executivul de la Berlin au votat - chiar dacă nu în unanimitate dar relevant - atât puterea cât şi opoziţia. Reala relevanţă este chiar ceea ce le ceruse Angela Merkel membrilor Bundestag-ului: o susţinere parlamentară transpartinică în baza căreia să se prezinte la Bruxelles cu libertatea de a juca rolul de motor al Europei - în cazul dat, de motor al salvării Europei.

Autor: Cristian Ştefănescu

Redactor: Rodica Binder

Vă mai recomandăm