1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Merkel și Juncker: un festival al iubirii?

Germania și Comisia Europeană sunt de aceeași părere în toate temele importante ale momentului: criza din Ucraina, comerțul liber, criza datoriilor și stimularea creșterii economice.

Angela Merkel, în vizită la Bruxelles la șeful CE, Jean-Claude Juncker

Angela Merkel, în vizită la Bruxelles la șeful CE, Jean-Claude Juncker

Se tutuiesc, se salută cordial. "Prietena Angela" și "dragul Jean-Claude" fac dovada unei imagini a armoniei totale. Cancelara Angela Merkel l-a vizitat la Bruxelles pe președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, pentru a prezenta Comisiei reunite prioritățile celei mai mari țări membre a UE. A fost prima vizită de acest fel efectuată de doamna Merkel, după patru lui de activitate a actualei Comisii. O vizită mai degrabă neobișnuită, având în vedere că Merkel și Juncker se cunosc de foarte mult timp. Ambii sunt în prezent cei mai vechi lideri în funcție de pe scena politică europeană. Ambii sunt creștin-democrați și se înțeleg foarte bine și în plan personal. Un aspect evidențiat de altfel și de Angela Merkel.

Armonie pură între Merkel și Juncker?

Din punct de vedere politic, cei doi au avut însă și poziționări diferite în ultimele luni. Tabăra conservatoare îi reproșează lui Jean-Claude Juncker că a căuta o prea mare apropiere de social-democrați. La Berlin, Juncker este considerat uneori prea indulgent la implementarea de către statele membre a reglementărilor privind Pactul de Stabilitate și Creștere Economică. Chiar doamna Merkel s-a plâns telefonic în urmă cu câteva zile "dragului Jean-Claude" că ar fi permis Franței noi excepții în ceea ce privește limitele deficitului de stat acceptabil după normele comunitare. La conferința de presă de la Bruxelles, cancelara a declarat că este informată despre această situație. "Cred că în Franța are loc un proces de reformă și vrem să ajutăm această țară", a punctat șefa executivului german. Juncker a explicat că Franța beneficiază de concesii doar pentru că este în plin proces de aplicare a unor măsuri reformatoare.

Dorința CE de a media între Grecia și Germania în dosarul crizei datoriilor elene nu a fost deloc privită cu ochi buni de cancelaria federală și de Ministerul de Finanțe de la Berlin. Diplomații germani au arătat că nu Juncker este responsabil pentru această problemă, ci conducerea Eurogrup. De altfel, Merkel și Juncker s-au referit foarte în trecere la Grecia. "Este mult prea devreme pentru a specula pe marginea unui al treilea pachet de asistență pentru Atena în această vară", a spus Juncker.

Sprijin firav pentru "Planul Juncker"

Jean Claude Juncker a cerut în ultimele săptămâni cancelarei Merkel mai mult sprijin pentru proiectul său de suflet, "Planul Juncker" privind investiții de 315 miliarde de euro. La Berlin proiectul este susținut verbal, dar fonduri sau idei noi nu au fost furnizate. La Bruxelles, Angela Merkel a admis că planul de investiții ar fi important, urmând ca în acest concept să fie atrase statele membre. Merkel a lăudat Comisia pentru viteza cu care încearcă să pună în practică planurile anunțate. Juncker s-a arătat bucuros că doamna Merkel aprobă viteza de lucru a echipei sale.

Cancelara Angela Merkel nu a fost convinsă de la bun început să susțină numirea lui Jean-Claude Juncker în funcția de președinte al CE. La începutul lui 2014, ar fi propus cu plăcere pe altcineva din rândul creștin-democraților europeni pentru această poziție. Azi se spune însă în cercurile apropiate cancelarei că Juncker ar fi fost de la bun început candidatul ei.

Jean-Claude Juncker, fost premier luxemburghez, nu s-a ferit să critice statele mari din UE și să militeze pentru drepturi egale pentru toți membrii Uniunii. El a criticat Germania că ar ezita să sprijine proiectele de investiții. Juncker a fost în favoarea emiterii de euroobligațiuni, care ar fi însemnat punerea la comun a datoriilor europene ale fiecărui stat membru. Angela Merkel respinge ferm această idee.

"Nu am remarcat situații conflictuale"

Predecesorul lui Juncker, Jose Manuel Barroso, a fost deseori criticat pentru că ar fi fost sub papucul cancelarei Merkel. Poziție în care Juncker nu dorește să se afle. Există deci o luptă pentru putere între Bruxelles și Berlin? Șeful Băncii Europene pentru Investiții Werner Hoyer s-a plâns că existe conflicte serioase în ceea ce privește fondurile de investiții. Statele membre și CE s-ar faulta reciproc în această chestiune, a criticat Hoyer, a cărui bancă ar trebui să administreze aceste fonduri. Juncker a declarat însă că nu are cunoștință de niciun conflict. El s-a declarat "mirat că presa germană supraregională inventează mereu conflicte între cancelara federală și președintele Comisiei Europene". El nu ar fi remarcat astfel de situații conflictuale.

Deutschland und EU-Kommission wollen TTIP

Cei doi politicieni experimentați știu foarte bine că trebuie să coopereze în anii următori, în pofida divergențelor în anumite chestiuni. Ei privesc deci înainte: Angela Merkel sprijină încheierea acordului de liber schimb și investiții cu SUA și Canada și este de acord cu Jean-Claude Juncker că acest acord trebuie finalizat până la sfârșitul lui 2015. "Este important să ne grăbim, vedem cu toții ce progrese fac SUA în regiunea Pacificului", a atras atenția Merkel. În problema controversată a protejării investitorilor prin instanțe speciale, Merkel a arătat că "trebuie găsit un echilibru între interesele companiilor și cele ale statelor". Este clar și că înaltele standarde europene nu vor fi abandonate la negocierile cu americanii.

Noi sancțiuni împotriva Rusiei

Berlinul și Bruxellesul sunt de acord și în privința relației cu Rusia, în contextul crizei ucrainene. Dacă acordurile de la Minsk privind încetarea focului nu vor fi aplicate integral, CE și statele membre sunt gata să impună noi sancțiuni împotriva Moscovei, au declarat la unison Merkel și Juncker. De asemenea, vor fi susținute refacerea economică și reformarea Ucrainei.