Medierea Iranului în conflictul din Irak

O cooperare ciudată, în tot cazul neaşteptată! Diplomaţi iranieni veniţi în Irak depun eforturi pentru a aplana conflictul dintre forţa de ocupaţie şi liderul radical şiit Moqtada el Sadr. Conflict care a împins Irakul în ultimele zile în pragul unui nou război deschis. La doar cîteva ore de la sosirea delegaţiei de la Teheran, în faţa ambasadei Iranului din Bagdad a fost împuşcat de necunoscuţi un membru cu funcţie importantă din personalul acesteia. Nu este clar dacă atentatul are legătură cu încercările de mediere. El dovedeşte, însă, pe ce teren periculos se află mediatorii iranieni.

Fireşte, ei nu fac aceasta pentru a-i scoate pe americani şi pe aliaţii lor din încurcătură. Teheranul a declarat în mod repetat că nu aprobă acţiunea Statelor Unite în Irak. În acelaşi timp, însă, guvernul iranian se distanţează de luările de ostateci şi de actele de violenţă împotriva populaţiei civile. Astfel de acţiuni nu sunt compatibile cu Islamul şi de aceea Teheranul consideră că trebuie găsită o soluţie.

Nu se spune explicit cum trebuie să arate această soluţie. Teheranul vrea să împiedice o escaladare a situaţiei din Irak şi este interesat într-o normalizare a acesteia. Aşa cum a fost în trecutul recent în învecinatul Afghanistan. Iranienii s-au numărat printre cei mai decişi adversari ai talibanilor, atitudine pe care au plătit-o cu viaţa mai multor ziarişti şi diplomaţi. Iranul s-a aflat în principiu de aceeaşi parte cu Statele Unite: a fost alături de Alianţa Nordului şi a sprijinit rezistenţa împotriva talibanilor. În Irak a fost de aşteptat ca iranienii să urmărească cu satisfacţie căderea lui Saddam Hussein. La urma urmei, cele două ţări au dus timp de ani un război distrugător.

Pe de altă parte, fiind definit de Washington drept parte din “axa răului”, Iranul nu se poate declara deschis de partea celor ce încearcă să clădească pe un fundament nou Irakul. Au fost făcuţi totuşi unii paşi importanţi: astfel, ministrul de externe iranian Kharrazi a luat parte la conferinţa donatorilor de la Madrid, ţara sa oferind generos ajutoare Irakului. În ceea ce priveşte conflictul din Irak, pînă acum Iranul a căutat să tempereze şiiţii nemulţumiţi din ţara vecină. Iranienii s-au împăcat chiar cu gîndul că unul din şiiţii de seamă, Abdul Aziz el Hakim, care a trăit în exil în Iran, este acum membru al consiliului guvernamental administrativ, instaurat de americani. Fratele lui Hakim a fost omorît la scurt timp după întoarcerea în Irak.

În anul ce s-a scurs, Iranul a jucat un rol pozitiv, constructiv în Irak, îndemnînd şiiţii la o atitudine moderată. Washingtonul a onorat acest comportament, trimiţînd ajutoare masive după cutremurul pustiitor de la Bam de anul trecut. Atît la Teheran, cît şi la Washington se admite că, deşi sunt încă departe de o împăcare sau de reluarea relaţiilor diplomatice, cele două ţări au interese comune în regiune. Există puncte de contact care pot face uneori din adversari un fel de parteneri.