1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Mecanismul European de Stabilitate - un "Da" condiţionat

Europa răsuflă uşurată. Curtea Constituţională de la Karlsruhe a avizat noile instrumente de salvare a statelor aflate în dificultate. Care sunt paşii ce trebuie urmaţi?

Curtea Constituţională de la Karlsruhe a decis în favoarea Mecanismului European de Stabilitate şi a Pactului Fiscal, dar a stabilit şi condiţii. Ratificarea se va finaliza, doar dacă va fi garantat legislativ că limita de participare a Germaniei, stabilită momentan la 190 de miliarde de euro, va putea fi modificată în Bundestag, camera inferioară a Legislativului federal.

Europa răsuflă uşurată, Zona Euro a fost, deocamdată, salvată. Dar care sunt paşii următori? Cum funcţionează Mecanismul European de Stabilitate (MES)?

Întocmai ca o organizaţie financiară, precum Fondul Monetar Internaţional, aşa ar trebui să funcţioneze şi noul Mecanism European de Stabilitate.

Cu excepţia Germaniei, toate statele din Zona Euro au ratificat deja Tratatul de înfiinţarea a MES-ului. Irlanda a aprobat provizoriu documentul, urmând să spună Da-ul final, după decizia Curţii Constituţionale de la Karlsruhe. Germania s-a angajat să contribuie cu 27 la sută la suma finală destinată salvării statelor aflate în dificultate financiară.

De abia când în bugetul MES se vor fi acumulat 90 de procente din totalul stabilit de iniţiatori (adică 630 de miliarde din cele 700 de miliarde de euro), mecanismul va deveni funcţional. De aceea nu există o dată fixă la care acesta va intra în vigoare.

Conducerea mecanismului va fi asigurată de şeful actualului şi provizoriului Fond European de Salvare Financiară, Klaus Regling. Fost funcţionar de rang înalt, Regling pregăteşte acum la Luxemburg funcţionarea noului mecanism.

Bugetul prevăzut pentru asigurarea stabilităţii financiare este de 700 de miliarde de euro. 80 de miliarde vor fi plătite de către participanţi, adică de cele 17 state ale Zonei Euro. Restul de 620 de miliarde reprezintă garanţii de stat. Suma "mobilă", care poate fi împrumutată se cifrează la 500 de miliarde de euro.

Capitalul propriu, cu care statele vor contribui la bugetul MES, cele 80 de miliarde de euro, vor fi plătite în 5 tranşe. Cota de participare a Germaniei este de 23 de miliarde de euro.

Părerile experţilor sunt împărţite

Parlamentarul creştin-democrat Patrick Sensburg a analizat în detaliu modul de funcţionare al MES şi este convins că acesta poate fi un instrument de salvare în criza datoriilor. "Mecanismul, împreună cu alte decizii privind ratificarea şi cu Pactul Fiscal, constituie un cadru bun pentru a prelua controlul în actuala situaţie."

Există însă îndoieli privind actualul buget. Deşi Mecanismul European de Stabilitate dispune de mai multe posibilităţi comparativ cu provizoriul Fond European de Salvare, o nedumerire persistă. Ea este clar formulată de economistul Janis Emmanouilidis, de la institutul "European Policy Center" din Bruxelles: "întrebarea care se pune este dacă MES este îndeajuns de generos pentru a linişti pieţele finaciare. Nu cred că dacă situaţia din alte state, mai ales în Spania sau Italia, escaladează, rezervele vor fi suficiente".

Banca Centrală Europeană (BCE) dispune de mijloace nelimitate. Conducerea Institutului a anunţat pe 6 septembrie că va cumpăra obligaţiuni emise de statele aflate în dificultate, în cazul în care acestea solicită  ajutor din partea MES. Fondurile de salvare şi BCE vor lucra aşadar în paralel şi îşi vor coordona activităţile.

Germania are ultimul cuvânt

Deciziile privind acordarea ajutoarelor financiare sunt luate de către Consiliul Guvernatorilor MES, format din miniştrii de finanţe sau reprezentanţii acestora din statele Zonei Euro. Întrucât Germania contribuie cu 30 la sută la bugetul final, peste deciziile ei nu se poate trece.

Şi parlamentarii germani au obţinut, în noua configuraţie, mai multă putere de decizie." Legea de finanţare a MES stipulează că reprezentantul Germaniei în Consiliul Guvernatorilor poate vota, doar dacă primeşte, în prealabil, undă verde de la Budestag - prevedere statutată în art. 13.", explică Patrick Sensburg, preşedintele Comisiei Parlamentare pentru Europa, din cadrul Bundestagului.

Pentru creditele acordate răspund împreună statele membre în cadrul MES, iar acordarea va fi condiţionată. Altfel spus, statele care primesc credite trebuie să-şi consolideze bugetul şi să aplice reforme în sectorul financiar sau în economie.

MES este o bancă

În forma actuală nu este prevăzută posibilitatea Mecanismul European de Stabilitate să împrumute în mod independent bani de la BCE pentru a-i transmite mai departe statelor aflate în dificultate. Şi totuşi, "este posibil ca MES să apeleze la pieţele de capital, bănci sau persoane pentru a obţine finanţare", declară parlamentarul Patrick Sensburg. "Dar noi nu dorim acest lucru, întrucât suntem de părere că actualul volum de capital mobil de 500 de miliarde de euro este suficient. Nu este posbil ca mecanismul să fie treptat suplimentat iar statele fondatoare să răspundă în cazul unor eşecuri.", mai adaugă expertul.

Legal însă posibilitatea majorării bugetare există. Janis Emmanouilidis, de la "European Policy Center" din Bruxelles este de părere că "atunci când pieţele vor trebui din nou calmate, s-ar putea apela şi la opţiunea majorării capitalului. Nu cred că aceasta este soluţia pentru toate. În situaţia actuală, doar anumite elemente pot constitui reţeta ideală."

Pentru a se proteja de posibile pierderi, statele din Zona Euro au declarat că, în viitor, returnarea creditelor primite de la Mecanismul European de Stabilitate va avea prioritate.

După anunţarea deciziei Curţii Constituţionale Germane, şeful Eurogrup, Jean-Claude Juncker, a anunţat că preconizează o primă întâlnire a Consiliului Guvernatorilor MES pe 8 octombrie, ceea ce va echivala cu intrarea în vigoare a noului sistem de salvare a Zonei Euro.