1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

McCain: Marea problemă este comportamentul lui Putin

John McCain este un membru influent al Senatului SUA. În interviul acordat DW, el critică Rusia pentru ceea ce se întâmplă în Ucraina şi promite un control mai riguros al activităţilor de spionaj prin internet.

DW: Numeroşi ucraineni îşi doresc un viitor pro-european şi demonstrează împotriva deciziei preşedintelui Ianukovici, de îngheţare a acordului de asociere la UE. Consideraţi periculos conflictul din Ucraina?

John McCain: Conflictul este foarte periculos. Vom şti exact zilele următoare. Ucraina este o ţară de o enormă importanţă. Iar comportamentul lui Putin este sfidător, o sfidare de care iau act toţi vecinii, că e vorba de Ucraina, Letonia, Lituania, Estonia, Belarus, Republica Moldova sau alte ţări. Este evident că oamenii din Ucraina vor să meargă pe acelaşi drum cu Europa, şi nu în aşa-zisa uniune vamală a lui Vladimir Putin. Preşedintele Rusiei supune guvernul ucrainean unor presiuni enorme, dar oamenii nu vor accepta asta. Guvernul ar trebui să spună că vrea să se apropie de UE.

Ar trebui UE şi SUA să exercite presiuni mai mari asupra guvernului de la Kiev?

Singurul lucru pe care îl putem face noi, guvernul german şi UE, este să cerem guvernului şi preşedintelui ucrainean, să manifeste reţinere. Nu putem face prea mult, fiindcă riscăm o contrareacţie. Dar nu există îndoială cu privire la presiunile exercitate de Putin, şi asta mă pune în faţa unei probleme şi mai mari: anume comportamentul lui Putin, indiferent că e vorba de oprimarea ruşilor sau de presiunile pe care le face asupra ţărilor vecine. Vladimir Putin este un vechi cadru al KGB. În primul rând el vrea să consolideze puterea în Rusia şi în al doilea rând să-şi extindă puterea în străinătate. Are această ambiţie, pe care trebuie s-o luăm la cunoştinţă şi să acţionăm în consecinţă. Asta nu înseamnă neapărat un conflict cu Rusia, dar înseamnă că trebuie să ne întărim relaţiile de prietenie cu ţările baltice, cu Ucraina şi Moldova. Chiar şi cu Georgia, care este în continuare ocupată de Rusia.

Credeţi că preşedintele Obama a acţionat corect în acest set de probleme?

Aş vrea mult să-l văd pe preşedintele SUA mai statornic în privinţa sprijinului pentru oamenii din Ucraina. Concluzia mea este că nu a vorbit suficient de mult în numele lor. Dar cred că va face asta.

Vă propun să abordăm şi relaţiile transatlantice, care au ajuns la un nivel foarte scăzut, fără precedent de la pregătirea războiului din Irak. Cum analizaţi situaţia?

SUA ar trebui să-şi înnoiască angajamentul faţă de NATO. Ar trebui să admitem Georgia în NATO şi să ne asigurăm că toţi aliaţii noştri înţeleg că suntem devotaţi unor anume principii. Trebuie de asemenea să ne reasumăm rolul de conducere. Mulţi iau act în Europa şi în lume de faptul că SUA nu mai conduc. Şi asta a influenţat comportamentul unor ţări, între care China sau Arabia Saudită.

În legătură cu acţiunile de supraveghere ale agenţiei americane NSA: Ar trebui preşedintele SUA să prezinte scuze oficiale pentru restabilirea încrederii?

Cu siguranţă, preşedintele Obama ar trebui să-şi declare regretele. Mai ales în ceea ce o priveşte pe şefa executivului german, Angela Merkel. Personal, eu nu înţeleg motivele care au dus la ascultarea telefonului ei mobil şi privat. Cine a decis asta, nu s-a gândit la consecinţe în cazul în care acţiunea va fi descoperită. De aceea şi controlul exercitat de Congres este defectuos. Iar cel mai rău este că deconspirarea acestor acţiuni nu a fost făcută de administraţia americană, ci de domnul Snowden, din Rusia. Asta face totul şi mai dăunător decât este oricum. Fiindcă unele din activităţile dezvăluite sunt acceptabile dacă sunt explicate cum trebuie. Aşa, dacă dl. Snowden dezvăluie ceva, atunci este din start ceva negativ.

Credeţi că strângerea masivă de date se justifică prin aşa-numitul "război împotriva terorismului"?

Cred că această strângere de date, în special discuţii telefonice din străinătate, este necesară. Ştim că înainte de 11 septembrie 2001 teroriştii care au comis crima au avut convorbiri telefonice internaţionale. Ar trebui să menţinem capacităţile de ascultare şi de stocare a datelor. Pe de altă parte, ar trebui să existe parametri care să ne jaloneze drumul. Şi insist: cetăţenii americani trebuie să ştie care sunt aceşti parametri.

Sunteţi un adversar decis al înţelegerii cu Iranul, legată de programul atomic. Aţi calificat acordul drept un pas periculos. Credeţi că Iranul face în continuare parte din "axa răului"?

Nu uitaţi că Iranul răspândeşte teroare peste tot în lume. Iranienii au ucis într-un act terorist ambasadorul Arabiei Saudite la Washington. Dar mai important e că au trimis Gărzile Revoluţionare în războul civil din Siria. Şi există 500 de luptători ai Hezbollah acolo. Răspândesc teroarea în ţări cum ar fi Yemen. Da, ei sunt răi.

Israelul a calificat înţelegerea cu Iranul drept "eroare istorică". Sunteţi de aceeaşi părere?

Da, sunt de acord, este vorba de o greşeală istorică. Ar fi trebuit să-i aducem pe iranieni în situaţia să denunţe dreptul lor la îmbogăţirea uraniului. Ar fi trebuit să fie de acord să elimine uraniul îmbogăţit şi să sisteze construcţiile la reactorul din Arak. Cel puţin asta ar fi trebuit să obţinem.

Cum ar trebui, din perspectiva dumneavoastră, să arate un acord definitiv cu Iranul?

Ţelul ar trebui să fie următorul: Dacă iranienii vor o instalaţie nucleară, să-i ajutăm noi s-o construiască. Dar ei ar trebui să predea uraniul pe care l-au îmbogăţit şi să stopeze procesul de îmbogăţire. Iranul ar trebui de asemenea să demoleze toate instalaţiile atomice pe care le are, şi pe cele din munţi, fiindcă nu pot sluji decât fabricării armelor atomice.

John McCain este unul din cei mai cunoscuţi politicieni americani din opoziţie. Republicanul în vârstă de 77 de ani a fost candidat la alegerile din 2008, dar a pierdut în faţa lui Barack Obama. Astăzi, face parte din tabăra conservatorilor moderaţi din Senatul SUA.