1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Matrioşca şi farsa electorală rusească

La 2 decembrie au loc în Rusia aşa-zisele „alegeri” pentru Dumă. Aşa-zise, fiindcă scrutinul legislativ e considerat de observatorii independenţi, interni şi occidentali, drept prea puţin liber şi corect.

default

Activişti pro-Putin, la Sankt Petersburg

A decortica scrutinul rusesc pentru Dumă înseamnă a descoperi o Matrioşcă. Inlăuntru şi în afară se va găsi, în dimensiuni diferite, una şi aceiaşi figură: cea a preşedintelui Putin.

Rezultatul alegerilor legislative ruseşti se cunoaşte încă de pe acum. Din varii motive, se va înregistra un copios triumf electoral al formaţiunii lui Putin, "Rusia unită".

Opinia occidentalilor

In replică la tot mai intensa nemulţumire suscitată de pasivitatea UE faţă de deraierea în totalitarism a Kremlinului, Hans-Gert Poettering, preşedintele Parlamentului European a luat în fine poziţie. Poettering a deplîns la 30 noiembrie, într-un interviu, că „opoziţiei din Rusia i s-a răpit orice şansă” în acest scrutin cu un deznodămînt stabilit dinainte de a se derula. În termeni similari s-a exprimat şi liberalul german Wolfgang Gerhardt, preşedintele fundaţiei Friedrich Naumann. „E evident că opoziţiei i s-au pus mai degrabă beţe în roate decît să i se permită să se exprime. Acest scrutin n-a asigurat condiţii egale tuturor participanţilor”, a spus el.

Intimidări, represiune, şantaj

Formularea lui Gerhardt este foarte diplomatică. In fapt, opoziţia reală, democratică, din Rusia a fost pur şi simplu exclusă de la urne, oriunde şi ori de cîte ori n-a fost brutal reprimată, şantajată şi intimidată. Recent a fost arestat vremelnic disidentul Vladimir Bukovski – interpelat chipurile pentru că ar fi vrut să treacă strada într-un loc greşit. Iar pe Gari Kasparov, aparatul represiv la reţinut şi trimis după gratii pe timp de 5 zile, după ce participase la o demonstraţie paşnică.

Reacţia opoziţiei democratice

Încît, unii oameni politici din opoziţie, precum de pildă fostul premier Mihail Kasianov s-au hotărît să nu se prezinte la urne.

„Eu şi familia mea nu vom participa la acest simulacru de scrutin, pregătit pentru noi şi toţi ceilalţi cetăţeni ai Rusiei, a spus Kasianov. El a subliniat că „alegerile legislative de la 2 decembrie reprezintă doar imitaţia unui proces democratic”, pe care a o cauţiona prin prezenţa la urne înseamnă a aduce prejudicii Rusiei.

Cămăşi de forţă confecţionate cu materialul clientului

Doar 11 formaţiuni – croite toate, poate cu excepţia comuniştilor, pe măsura stăpînului de la Kremlin, - au obţinut accesul la cursa pentru cele 450 de mandate parlamentare. Pentru închiderea oricăror perspective pe care le-ar fi putut avea grupările mai mici, de centru sau de centru dreapta s-a modificat recent legea electorală, introducîndu-se un draconic barem de 7 procente din voturi pentru a se putea pătrunde în parlament.

Sondajele relevă că Rusia Unită, căreia îi lispeşte orice program în afara cultului personalităţii făcut actualului preşedinte Putin, îşi va adjudeca aproximativ 60 la sută din sufragii. In Dumă va intra şi al doilea partid pro-Putin, cel condus de Serghei Mironov, care afişează o poziţie mai de stînga şi mai socialistă decît Rusia Unită. In fine, şanse de a obţine mandate parlamentare are şi extrema dreaptă grupată în aşa-zisul partid liberal-democrat al lui Vladimir Jirinovski.

Frăţietatea extremistă

Ultranaţionaliştii lui Jirinovski, departe de a face opoziţie în Dumă, au votat întodeauna, pînă acum în conformitate cu ordinele Kremlinului. Nu întîmplător, fostul kaghebist Andrei Lugovoi, idenitificat de poliţia britanică drept asasinul proeminentului critic al lui Vladimir Putin, care a fost Alexander Litvinenko, a fost propulsat de Jirinovski în fruntea partidului său de orientare fascistă.

Incît singura grupare nesituată integral sub autoritatea lui Putin cu oare posibilităţi de a cuceri mandate parlamentare sunt comuniştii puri şi duri ai lui Ghenadi Ziuganov.

Manevre

In ce priveşte opoziţia autentică, accesul ei la competiţie a fost blocat în feluri diverse. Modificata lege electorală a ridicat baremul de la 5 la 7 la sută şi a interzis participarea la scrutin a unor partide cu mai puţin de 50.000 de membri ori candidaturile directe. Putin a exclus orice tip de vot uninominal şi majoritar şi a introdus un sistem pur proporţional, bazat pe exclusiv pe liste de partid. In plus, massmedia, în special cea audio-vizuală, controlată la sînge de executivul moscovit a eliminat sistematic de pe micile ecrane personalităţile opoziţiei. In fine, autorităţile exercită masive presiuni pentru ca întreprinderile să-şi trimită salariaţii la urne să aleagă partidele pro-Kremlin.

Concluzii apusene

Încît observatorii occidentali sunt unanimi: de alegeri libere, corecte şi democratice nici vorbă nu mai poate fi în Rusia. Cu atît mai mult cu cît unicul subiect al acestor alegeri, nominal parlamentare – a fost persoana preşedintelui Putin şi destinul său politic. Ştiut fiind că legea fundamentală nu-i permite un al treilea mandat prezidenţial, e limpede că Putin, candidatul de vîrf al Rusiei Unite, încearcă să transforme scrutinul legislativ într-un referendum menit să-i deschidă calea spre o lovitură constituţională şi să-i asigure perpetuarea la cîrmă.

Că se numeşte preşedinte sau premier, Matrioşca e ca mama. Nu există decît una. Iar Putin nu face excepţie.