1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Matei Dobrovie: Plahotniuc se teme ca mișcarea protestatară din România să nu inspire una similară și în Moldova

Într-un interviu acordat corespondentului DW de la Chișinău, proaspăt alesul deputat USR, Matei Dobrovie, vorbește despre „înfrățirea” politică a corupților de pe cele două maluri ale Prutului.

Matei Dobrovie, deputat USR

Matei Dobrovie, deputat USR

Matei Dobrovie este un bun cunoscător al realităților politice din Republica Moldova. Până a deveni deputat în Parlamentul României, el a fost jurnalist specializat în politică externă. Zilele acestea, când asupra jurnaliștilor din Republica Moldova se exercită presiuni fără precedent, inclusiv cu amenințări penale din partea autorităților, Matei Dobrovie s-a solidarizat cu presa liberă din Republica Moldova.

Matei Dobrovie este membru al Comisiei de politică externă și vicepreședinte al Comisiei pentru românii din afara granițelor din Parlamentul României. El a mai discutat cu corespondentul DW despre capcanele în care ar putea nimeri Republica Moldova în următorii zece ani și despre eșuarea clasei politice de la Chișinău.

DW: - Urmărim zilele acestea evenimentele din România, legate de proiectele vizând grațierea, modul cum se opune societatea și înțelegem unde am greșit noi, basarabenii: le-am dat, ca și voi, penalilor pârghiile puterii... Numai că noi, deși am protestat, nu am reușit să-i blocăm. Cum reușiți voi să faceți asta în România?

Matei Dobrovie: - Cetățenii din România, ca și cei din Republica Moldova, își doresc să trăiască mai bine. E normal. În România, PSD și satelitul său ALDE au câștigat alegerile detașat printr-o serie de măsuri populiste – măriri de pensii și de salarii pentru medici și profesori, scăderi de impozite – trecute în programul de guvernare, deși era clar că nu sunt sustenabile.

Imediat după câștigarea alegerilor s-a văzut însă că agenda noii puteri cuprindea măsuri care nu au fost trecute în programul de guvernare. Grațierea politicienilor corupți aflați în închisoare sau urmăriți penal în libertate, închiderea a mii de dosare... Toate acestea sub pretextul unei probleme reale – supraaglomerarea din închisori, condițiile inumane din penitenciare și banii pe care statul îi pierde din acest motiv prin decizii CEDO.

Referitor la proteste, acestea au dat rezultate atunci când guvernul Ponta a căzut, dar a fost nevoie de o tragedie umană, cea de la „Colectiv”, și de o emoție puternică pentru ca populația să conștientizeze un fapt clar: corupția ucide! Problema de fond însă nu a fost rezolvată. Politicienii penali au primit din nou puterea, păcălind o parte din electorat cu o virtuală bunăstare. În prezent au pornit o contra-revoluție prin care se încearcă amputarea instituțiilor anti-corupție și scăparea corupților de justiție.

Nu putem spune că am reușit să-i blocăm decât temporar. Actuala majoritate vrea ”dreptate până la capăt” pentru penali. Ei luptă pentru a-și păstra libertatea și averile, așa că nu vor da ușor înapoi. Totuși, spre deosebire de Republica Moldova, președintele nostru, Klaus Iohannis, nu este înțeles cu majoritatea parlamentară, printr-un fals joc de opoziție, astfel încât mai există o contrapondere, dovadă că șeful statului a luat deschis atitudine împotriva grațierii, s-a dus la ședința de guvern pentru a bloca ordonanțele de urgență și a declanșat procedurile de referendum.

În schimb, Igor Dodon pare mult mai preocupat de lupta împotriva limbii române, a istoriei românilor și de alte teme false, decât de problemele care-i preocupă pe cetățeni – corupția și sărăcia. În plus, USR, un partid nou, curat, care uzează de toate instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a contracara abuzurile majorității, a intrat în Parlament și noi chiar facem opoziție.

O altă diferență între cele două maluri ale Prutului este că instituțiile anti-corupție funcționează în România eficient. DNA a obținut condamnări în peste 90% din cazuri, potrivit șefei instituției, în timp ce CNA din Moldova nu se poate lăuda cu astfel de performanțe.

Să nu uităm însă că în România lupta anti-corupție a început cu aproape 10 ani în urmă, că România a beneficiat de sprijinul Bruxelles-ului, dar și că UE nu a renunțat încă la MCV. Și în România eforturile făcute până acum trebuie consolidate și continuate.

Am sesizat că PSD din România și PD din Republica Moldova se curtează reciproc - ba cu mesaje de susținere la congrese, ba se ajută mediatic în campaniile electorale... În Republica Moldova, PD este condus acum oficial de controversatul oligarh Vlad Plahotniuc. Acest parteneriat între două partide cu fruntași asupra cărora planează suspiciuni de corupție nu vi se pare cumva relevant?

Este cunoscut faptul că Vlad Plahotniuc este bun prieten cu Liviu Dragnea. Plahotniuc însuși a afirmat într-un interviu recent că PDM și PSD sunt înfrățite. Cei doi lideri au și multe în comun. Ambii au vrut să ajungă premieri, dar președintele Timofti, respectiv Iohannis, au refuzat să-i desemneze. Totuși cei doi n-au renunțat la aceste planuri de mărire. Domnul Dragnea a cerut Avocatului Poporului să atace legea prin care o persoană cu o condamnare penală definitivă nu poate ocupa o funcție în guvern, iar liderul PDM pare că se pregătește pentru funcția de premier, după ce a preluat conducerea partidului.

Acest parteneriat este relevant pentru că atât PSD, cât și PDM se opun luptei anti-corupție și unei justiții independente. Mai mult, ei se tem de popor și de proteste și încearcă să le discrediteze prin televiziunile pe care le controlează. Nu întâmplător relatările despre protestele masive de la București în presa din Republica Moldova au fost foarte puține. Plahotniuc se teme ca mișcarea protestatară din România să nu inspire una similară și în Moldova. Tema anti-corupției sub deviza ”DNA, treceți Prutul” este și mai sensibilă la Chișinău decât la București.

Ați văzut, probabil, semnalele de alarmă transmise de Monica Macovei despre instaurarea dictaturii în Republica Moldova - cu atacuri asupra presei și încercări de a legaliza, prin așa-numita „amnistie fiscală”, banii furați de la oameni. În ce măsură mai credeți că ar fi justificat, în aceste condiții, ca România să mai trimită bani în Moldova? Cât de siguri sunteți că banii aceștia nu sunt furați și că ajung la oamenii simpli?

Legalizarea furtului nu poate fi acceptată nici la Chișinău, nici la București. România trebuie să condiționeze banii acordați Republicii Moldova de reforme reale și să vegheze pe cât posibil la cheltuirea corectă a acestora. Mai mult, România trebuie să investească mai mult în întărirea societății civile și a presei din Republica Moldova, nu să canalizeze mereu fondurile către buzunarele unor politicieni doar pentru că aceștia se declară pro-europeni.

Societatea moldovenească este foarte divizată – pe criterii lingvistice, identitare, geopolitice, religioase, etc. Piața mediatică este dominată de propagandă internă și externă. Clasa politică este extrem de coruptă, controlează justiția și 90% din piața mediatică... Cum, în asemenea condiții, să identifici o idee națională care să unească societatea?

O idee națională? Aș spune mai degrabă că lipsește un proiect de țară, cu obiective clare – o radiografie a stării de fapt, unde sunteți și unde vreți să ajungeți. Ce ar putea să-i unească pe toți cetățenii este dorința de a avea un stat cu instituții funcționale, nu un stat oligarhic, capturat. Până la urmă, indiferent de diviziunile etnice, lingvistice, geopolitice, toți cetățenii vor să trăiască mai bine. Dacă statul nu le oferă perspective, el a eșuat. Cred că actuala clasă politică a eșuat să le ofere cetățenilor ce-și doresc și trebuie schimbată. Un proiect onest pentru Republica Moldova ar trebui să fie de-oligarhizarea și ieșirea din sărăcie. Asta nu se poate face decât prin realizarea reformelor absolut necesare privind independența justiției, lupta anti-corupție, însănătoșirea sectorului bancar și investigarea fraudelor. Pe scurt, europenizare.

Sunteți un deputat român tânăr. În Moldova, unii au făcut din funcția de deputat o meserie. Stau în Parlament de peste două decenii... Cum sunt atrași tinerii în politica românească? De ce ați decis să faceți politică, dacă se știe că e murdară?

Tocmai pentru că era nevoie de o alternativă ca de aer. Tinerii nu sunt atrași în politica românească în general decât dacă sunt fiii unor politicieni. Eu am intrat în politică atunci când am simțit că doar simpla contestare în stradă sau criticare a actualei clase politice îmbătrânită în rele nu sunt suficiente. Am înțeles că nu mai avem ce să aşteptăm de la partidele care au fost în Parlament până la alegerile din 2016, deoarece ele s-au dovedit complet nereformabile, incapabile să genereze lideri pe criterii de meritocraţie. Aceste partide sunt profund corupte, simple găşti de apărare a unor interese personale... Noi, oamenii care n-am mai făcut niciodată politică, trebuie să construim alternativa pe care ne-o dorim.

După nouă ani de presă, am decis să trec de partea cealaltă a baricadei și nu doar să critic ce nu merge - să mă implic direct pentru a încerca să schimb lucrurile în bine. Am realizat capitolul dedicat politicii externe din programul USR intitulat ”România în lume”, iar acum sunt membru al Comisiei de politică externă și vicepreședinte al Comisiei pentru românii din afara granițelor. Am intrat în Parlament pentru că mă simțeam nereprezentat de clasa politică și vreau să-i reprezint cu adevărat pe oameni.

Cum vedeți relația România – Republica Moldova peste 10 ani?

Este posibil ca în 10 ani să nu mai vorbim despre Republica Moldova în forma actuală. Nu-mi plac predicțiile și scenariile, dar un stat nefuncțional nu poate rezista la nesfârșit – fie se reformează, fie eșuează. Până în 2027, trebuie însă să luăm în calcul pericolul mare care vine la alegerile parlamentare din 2018 – și anume ca pro-rușii să câștige majoritatea constituțională, tocmai din cauza corupției acestui regim așa-zis „pro-european”. Atunci vor putea umbla la Constituție, cu consecințe dezastruoase precum federalizarea sau denunțarea Acordului de Asociere la UE. Tot în perspectiva lui 2027 trebuie luate în serios și consecințele depopulării accentuate a Republicii Moldova. Partidele politice de orice culoare și experții din România trebuie să răspundă serios la întrebări precum: cine va mai rezista în Republica Moldova în condiții de sărăcie extremă, lipsa reformelor în  domenii precum justiția și sănătatea? Cum va funcționa statul Republica Moldova cu remitențe tot mai puține din diaspora?

România are interesul ca Republica Moldova să fie un stat funcțional și trebuie să încurajeze reformele, interconectările energetice și de transport și stabilirea unui cadru legal predictibil, care să o facă o destinație mai atractivă pentru investitorii români și străini.