1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Masca şi Maskirovka

"Putin şi-a dat jos masca", Rusia ieşind din logica „Maskirovkăi”, a dezinformării militare, cum i se zice în rusă. Mai nou, "agresiunea e pe faţă", crede Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Putin în 2010, la Sevastopol, în Ucraina pe-atunci încă neocupată

Putin în 2010, la Sevastopol, în Ucraina pe-atunci încă neocupată

Dincolo de „calculele Kremlinului”, după cum îşi intitulează editorialul ziarul Die Welt, ziarele germane comentează pe larg retrasarea hărţii politice a Republicii Federale.

Care a trecut ieri printr-un scrutin regional cu valenţe epocale. Fiindcă, după cum relevă Landeszeitung din Lüneburg, odată cu alegerile derulate duminică în Saxonia „a dispărut şi din ultimul parlament german partidul liberal”, care a eşuat în faţa baremului minim necesar de 5 la sută din voturi. Liberalii nu mai au, ca atare, un partid reprezentat în forurile legislative germane la nivel federal şi regional.

În schimb, dincolo de aşteptata victorie a creştin-democraţilor saxoni, a iscat furori succesul neaşteptat al Alternativei pentru Germania. E vorba de o formaţiune care, deşi a participat pentru prima dată la alegerile din acest land, a obţinut din capul locului aproximativ zece la sută din sufragii.

Conform elitei politice germane, Alternativa e un partid populist, eurosceptic, cu inflexiuni xenofobe. Comentatorii se arată îngrijoraţi nu atât de faptul că această formaţiune încearcă să preia moştenirea liberalilor, cât de capacitatea ei de a profita de pe urma crescândului potenţial protestatar din rândul alegătorilor germani. Unii observatori se arată chiar şocaţi şi deplâng nu doar moartea liberalilor, ci şi soarta tot mai "grea" a creştin-democraţilor, care îşi pierd aliaţii naturali.

Alţi analişti sunt mai placizi. Trierischer Volksfreund aminteşte de caracterul efemer al altor succese electorale, repurtate, de pildă, de Piraţi.

Ample spaţii se alocă şi expedierii la coşul de gunoi al istoriei al unui tabu militar german. Berlinul a respectat în genere cu sfinţenie principiul interzicerii oricărui export de arme în zone de criză. Or, mai nou, guvernul german a hotărât să-i înarmeze pe kurzii din nordul Irakului.

În ce priveşte calculele Kremlinului, Die Welt pune o întrebare de bun simţ. „De ce oare are vestul nevoie de o nouă săptămână spre a hotărî ce noi sancţiuni să adopte contra Rusiei” în reacţie la invazia militară din Ucraina, la ciocnirea trupelor ruseşti cu forţele ucrainene şi la această nouă şi masivă încălcare a dreptului internaţional?

Ziarul n-are probleme să dea răspunsul adecvat. „E simplu. Cu cât e Putin mai agresiv, cu atât mai mult se adâncesc clivajele din sânul Uniunii Europene”. Unii (între care Angela Merkel) se îndoiesc de utilitatea unor noi sancţiuni, mai dure. Alţii, în special est-europenii, insistă asupra lor şi poate şi a livrărilor de arme forţelor care se opun Rusiei.

Die Welt mai consideră că „Putin i-a surprins pe europeni cu agresivitatea şi intransigenţa lui, i-a pus la colţ. Iar UE e buimacă, disperată şi prinsă în capcană”. E atât de năucită şi lipsită de o strategie încât „depistarea unui compromis la nivelul întregii Uniuni devine, pe săptămână ce trece, tot mai dificilă. Fiindcă violenţa militară nu este o opţiune, iar convorbirile (cu Rusia) nu ajută. Rămân doar sancţiunile. Un consens minimal.”

Dar şi în eficienţa lor cred tot mai puţin. În plus, ziarul trimite la aprehensiunile statelor din sudul Europei, care se tem de impactul sancţiunilor asupra propriilor economii. „Tocmai pe aceste temeri mizează Putin”, notează ziarul. În fine, Die Welt prevede că va urma „transnistrizarea Ucrainei”.

Alţi comentatori sunt şi mai sceptici. Le dau dreptate recentele declaraţii ale lui Vladimitr Putin privind „statalitatea” regiunilor separatiste din sud-estul Ucrainei.

Prefăcându-se că ar ignora precedentul Transnistriei ori al anexării Crimeii şi că n-ar fi înţeles algoritmul putinocraţiei, Münchener Merkur îşi începe comentariul prin a se întreba „oare ce înseamnă aceste declaraţii? Statut de autonomie? Sau crearea unui stat vasal care ar putea fi anexat ulterior?”

Dar ziarul nu pierde mult timp înainte de a găsi soluţia la aceste chestiuni. „Date fiind rolurile jucate de Putin, vicleniile, înşelăciunile şi minciunile sale sfruntate ne putem aştepta la tot ce e mai rău”, scrie cotidianul münchenez.

Mai concret e Tagesspiegel, care cere NATO să disloce 10.000 de militari în Europa răsăriteană, spre a-i semnaliza lui Putin că fanteziile lui fascistoide şi eventuala tentativă de repetare a scenariului Crimeii în estul Ucrainei s-ar putea să-l coste scump.

Ziarul relevă că britanicii, scandinavii şi balticii, precum şi canadienii sunt gata să-i spună stop lui Putin. Cotidianul berlinez evocă evenimentul căderii Cortinei de Fier şi le solicită şi germanilor să-i urmeze, „pentru ca nu cumva, după cum a spus la un moment dat un lider al Kremlinului (în speţă Gorbaciov), să întârzie prea mult şi să-i pedepsească viaţa”.

În fine, Frankfurter Allgemeine Zeitung crede că "Putin şi-a dat jos masca", Rusia ieşind din logica „Maskirovkăi”, a dezinformării militare, cum i se zice în rusă. Mai nou, agresiunea e pe faţă, iar "Putin nu mai are timp şi chef să-i hrănească pe proumbeii" din NATO, ca să-i întărească în faţa şoimilor, ce reclamă ajutoare militare pentru est.

Ziarul propune în consecinţă vestului revenirea la armele Războiului Rece, în speţă la „o strategie dublă”, compusă din „disuasiune şi oferta destinderii”, care, în conformitate cu dorinţele Berlinului, n-ar denunţa Actul Fondator aflat la baza cooperării dintre NATO şi Rusia.