1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Martin Schulz a fost reales preşedinte al Parlamentului European

Socialiştii au sprijinit desemnarea unui conservator în fruntea Comisiei Europene. În schimbul acestui serviciu conservatorii l-au ales pe un socialist în fruntea Parlamentului European. Politica rămâne arta posibilului.

Martin Schulz rămâne preşedinte al PE

Martin Schulz rămâne preşedinte al PE

"Sunt un om cu calităţi şi slăbiciuni", a declarat de la tribună europarlametarul laburist Martin Schulz, înaintea votului desfăşurat la sediul din Strasbourg al Parlamentului European. "Cu siguranţă, oamenii mai fac greşeli. Eu sunt ultimul care se consideră fără greşeală", a adăugat Schulz.

Social-democratul german a candidat pentru a doua oară la funcţia de preşedinte a Parlamentului European, funcţie pe care a deţinut-o în ultimii doi ani şi jumătate. Schulz a modificat din temelii această funcţie concepută ca exclusiv reprezentativă, folosind-o pe post de platformă pentru atingerea propriilor ţeluri politice. În calitate de preşedinte al acestui for, social-democratul a încercat să limiteze influenţa celor mai puternice instituţii ale UE - Comisia Europeană şi Consiliul European. În parte a şi reuşit, dar multora dintre eurodeputaţi nu le-a plăcut acest stil de a face politică.

Schulz a amintit că lui i se datorează în mare parte atenţia sporită pe care şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre o acordă Parlamentului European. O dovadă este aceea că au fost obligaţi să-l propună la conducerea Comisiei pe câştigătorul europarlamentarelor, popularul Jean-Claude Juncker. "Astăzi ne aflăm într-o situaţie în care nimeni nu mai poate ignora Parlamentul, această instituţie unică, nici la nivelul UE, nici la nivel naţional. Astăzi am devenit sursa legitimării democratice în Europa", a mai estimat Schulz.

Laburistul originar din regiunea Aachen nu şi-a atins însă ţelul personal. Tare ar fi vrut să devină el însuşi preşedintele potentei Comisii Europene. Acest post va fi însă ocupat de Jean-Claude Juncker, candidatul de vârf al popularilor europeni, câştigătorii europarlamentarelor de la finele lunii mai. Socialiştii şi popularii formează însă o coaliţie informală majoritară în Parlament. Şi înaintea votului de alegere a lui Schulz, rezultatul a fost convenit în cadrul unor negocieri cu uşile închise. Un rol central a revenit aici coaliţiei conservator-laburiste la putere în cea mai mare ţară membră a UE, Germania. Cancelarul conservator Angela Merkel şi vicecancelarul social-democrat Sigmar Gabriel comunicaseră din capul locului, după mici ezitări incipiente, că preşedinte al Comisiei va fi Juncker şi preşedinte al Parlamentului Schulz.

Atât grupul ecologist cât şi cel al "reformatorilor conservatori" din Parlamentul European, au criticat vehement acest fel de a face politică în spatele uşilor închise. "Ce am ajuns să fim noi, dacă preşedintele Parlamentului, care ar trebui să se plaseze deasupra disputelor partinice, este redus la simplă miză într-un joc de putere, fiind recompensat cu un plan D, după ce planurile A, B şi C au eşuat?", s-a întrebat de la tribuna înaltului for liderul reformatorilor conservatori, britanicul Sajjad Karim.

Dar, în ciuda acestor critici, Martin Schulz se poate aşeza din nou în cunoscutul fotoliu de preşedinte al Parlamentului. 409 din cei 723 de eurodeputaţi prezenţi au votat pentru el în prima şedinţă a noii legislaturi, ceea ce reprezintă o majoritate confortabilă. Este de altfel pentru prima dată că un preşedinte al Parlamentului European a fost reales. Dar, potrivit compromisului la care au ajuns partidele şi şefii de stat şi de guvern europeni, Schulz va trebui să elibereze peste doi ani şi jumătate fotoliul, în beneficiul unui eurodeputat popular.

După alegere, Schulz a anunţat o dezbatere fundamentală privind rolul şi viitorul UE, opinând că există numeroase probleme de politică externă în domenii cum ar fi migraţia şi politica de dezvoltare. Este de asemenea necesară soluţionarea crizei din jurul Ucrainei. Indirect, Schulz s-a pronunţat în context pentru sancţiuni mai dure ale UE împotriva Rusiei.

După alegeri, Parlamentul European a devenit mai complex şi multicolor. 15 până la 20 la sută din cei 751 de deputaţi reprezintă formaţiuni eurosceptice şi naţionaliste. Cu ocazia intonării imnului UE, ei s-au întors demonstrativ cu spatele la orchestră. Totuşi, în ciuda repetatelor tentative, numeroşii deputaţi eurosceptici nu au reuşit să formeze un grup parlamentar, fiindcă regulamentul prevede obligativitatea ca măcar şapte state membre să fie reprezentate într-un astfel de grup. Or, fără grup parlamentar, euroscepticii nu pot conduce nicio comisie sau subcomisie a Parlamentului şi nu pot revendica nici posturi de vicepreşedinte al Parlamentului, care teoretic li s-ar cuveni.