Marius Lazurcă: România nu vrea să fie dascăl pentru Republica Moldova, ci partener

Declaraţia aparţine noului ambasador al României în Republica Moldova, Marius Lazurcă. Într-o discuţie cu corespondentul DW din Chişinău, Vitalie Călugăreanu, diplomatul român a menţionat că, la 15 iunie curent, Chişinăul va începe negocierile cu UE privind liberalizarea regimului de vize.

MARIUS LAZURCĂ: - Ceea ce ne dorim noi este să însoţim Republica Moldova pe un parcurs pe care încă îl facem noi înşine. Noi nu dorim să fim dascălii Republicii Moldova, ci partenerii Republicii Moldova – cei care, după cum spuneam, parcurg împreună cu partenerii lor acelaşi drum către un obiectiv comun.

VITALIE CĂLUGĂREANU: - Haideţi să spunem pe înţelesul oamenilor simpli... Cu ce poate România ajuta Republica Moldova pe acest parcurs european?

MARIUS LAZURCĂ: - Ponderea politică a României în UE, importanţa României în momentul în care se iau deciziile în Consiliul European - nu este neglijabilă. Mai mult, România poate conta pe sprijinul anumitor state-membre care înţeleg, unele chiar din proprie experienţă istorică, natura relaţiei dintre Republica Moldova şi România şi aceste state întemeiate, după cum ziceam, pe o experienţă istorică, înţeleg să se solidarizeze cu Republica Moldova şi România atunci când se pune problema susţinerii Republicii Moldova în interiorul UE. Pentru noi este mult mai simplu acum să pledăm cauza Republicii Moldova, deoarece Republica Moldova îşi pledează, în momentul de faţă, mult mai bine propria cauză. Mă bucur să constat că mai cu seamă prin eforturile şi rezultatele autorităţilor moldovene, dar şi prin sprijinul pe care anumite state-membre, între care şi România, l-au oferit – la 15 iunie 2010, după toate probabilităţile, va începe dialogul între Republica Moldova şi UE pentru liberalizarea regimului de vize.

VITALIE CĂLUGĂREANU: - Ce s-a schimbat, la modul practic, în relaţiile moldo-române după schimbarea guvernării în Republica Moldova?

MARIUS LAZURCĂ: - E vorba de o etapă de un dinamism nemaiîntâlnit până acum. Republica Moldova se găseşte, în momentul de faţă, într-un proces accelerat, ambiţios de integrare europeană. Ne aflăm în această logică a integrării europene a Republicii Moldova care trebuie să genereze interconectări între toate sectoarele vieţii publice şi private din Republica Moldova cu spaţiul comunitar.

VITALIE CĂLUGĂREANU: - Moldova, cel mai probabil, va intra în curând în campanie electorală. Ce se va întâmpla cu proiectele moldo-române demarate deja dacă noua configuraţie politică de la Chişinău va fi una ostilă României, aşa cum a mai fost? Mă refer la proiectele economice în primul rând...

MARIUS LAZURCĂ: - Dacă v-aş răspunde la această întrebare, mi-aş depăşi atribuţiile de diplomat român în Republica Moldova. Ceea ce pot spune, pentru a răspunde într-o oarecare măsură, este că Republica Moldova poate conta pe sprijinul României atunci când acest sprijin este dorit şi atunci când acest sprijin este solicitat.

VITALIE CĂLUGĂREANU: - O să pun un pic altfel întrebarea... Ce fel de guvernare îşi doreşte România la Chişinău?

MARIUS LAZURCĂ: - Îşi doreşte o guvernare care să-şi dorească ea însăşi să lucreze în tandem cu România.

VITALIE CĂLUGĂREANU: - Domnule Lazurca, dumneavoastră aţi venit recent în misiune în Republica Moldova. Spuneţi-ne dacă se simt diferenţe între românii de aici şi cei din România?

MARIUS LAZURCĂ: - Ceea ce frapează pe cineva care vine din România în Republica Moldova este lipsa diferenţelor, este uşurinţa cu care comunicarea are loc, este ospitalitatea, este sentimentul de a fi privit în mod spontan cu bunăvoinţă şi cu simpatie.

VITALIE CĂLUGĂREANU: - Vreau să mai lămurim un aspect legat de acordul de frontieră dintre cele două state. Am înţeles de la preşedintele Comisiei de politică externă a Parlamentului, Igor Corman, că discuţiile s-au finalizat. Ce ştiţi despre acest acord?

MARIUS LAZURCĂ: - E vorba de un Tratat privind regimul de frontieră – aceasta este denumirea care descrie cel mai bine conţinutul acestui document. Vă pot şi eu confirma cele spune de domnul Corman. Spre deosebire de anii precedenţi, echipele de negociatori au lucrat foarte bine, punctele de convergenţă au fost foarte repede identificate, părţile s-au ascultat şi opiniile acestor părţi au putut fi înglobate într-un document juridic care este acum într-o fază avansată de redactare şi este aproape cu desăvârşire acceptabil de fiecare dintre noi.

VITALIE CĂLUGĂREANU: - Multă vreme, autorităţi de diferite culori de la Bucureşti argumentau că nu pot accelera procedura de redobândire a cetăţeniei române de către moldoveni din cauza unor reglementări impuse de UE. La ultima întâlnire cu preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat că până la sfârşitul acestui an, România va ajunge la capacitatea de a satisface lunar până la 10.000 de cereri de cetăţenie. De ce acum UE îi permite României să facă acest lucru şi de ce nu i-a permis până acum?

MARIUS LAZURCĂ: - Termenul „a permis” nu este potrivit. România a petrecut acest răstimp, până astăzi când ne găsim în situaţia de a accelera procesul, explicând statelor-membre UE şi demonstrând că procedurile prin care România redă cetăţenia celor care au pierdut-o în mod abuziv sunt compatibile cu procedurile aplicate de alte state europene. Ceea ce preşedintele României a spus face parte dintr-un program de acţiune al întregului aparat diplomatic. Angajamentul României enunţat de la nivelul şefului statului este extrem de serios şi va produce rezultatele enunţate. Ceea ce ne interesează pe noi este ca acest proces să fie onest de la un capăt la celălalt.

VITALIE CĂLUGĂREANU: - Ce schimbări care ne-ar viza ne aşteaptă după ce România va fi acceptată în spaţiul Shengen?

MARIUS LAZURCĂ: - Ceea ce noi ne propunem este ca această modificare să nu creeze dificultăţi suplimentare solicitanţilor de viză din Republica Moldova, chiar dacă exigenţele pe care România, ca membru al spaţiului Shengen, va trebuie să le respecte vor fi într-adevăr mai mari.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle Chişinău
Redactor: Ovidiu Suciu