1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Mario Draghi: discurs slab, dezamăgire mare

În vederea salvării monedei euro, şeful Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, nu a livrat nimic concret. Dezamăgirea europenilor e mare.

Banca Centrală Europeană se teme de propriul curaj. Aşteptata decizie de scădere a dobânzilor mari percepute Spaniei şi Italiei n-a venit. În prealabil, preşedintele BCE anunţase că va face totul pentru a salva moneda unică europeană.

Speranţele au fost uriaşe. Până şi cancelarul Angela Merkel, preşedintele Francois Hollande sau premierul Mario Monti au aşteptat, cu sufletul la gură, apariţia lui Draghi la reuniunea consiliului BCE din Frankfurt.

Mario Draghi a anunţat că BCE va pregăti un program de achiziţii de obligaţiuni prin operaţiuni pe piaţa liberă. De acţionat, va acţiona însă abia după ce guvernele din zona euro vor activa fondurile de urgenţă pentru a-şi îndeplini angajamentele privind reformele fiscale.

Draghi n-a spus când şi cum se va derula noul program, ci a pasat problema comisiilor de verificare din BCE. Verificările ar putea dura câteva săptămâni. Până atunci, dobânzile pot creşte liniştite.

Deocamdată, de achiziţionarea masivă a obligaţiunilor de stat n-a vrut să audă. Guvernele din ţările afectate de criză nici măcar nu au cerut ajutor de la fondul de salvare - a constatat el. BCE nu poate prelua responsabilităţile executivelor, a spus el tranşant, ca să se audă până la Madrid şi Roma.

Deşi şeful Eurogrup, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, a recomandat consultări comune, preşedintele Mario Draghi a refuzat, deocamdată, un tandem BCE-guvernele Zonei euro.

În mod evident, pe Mario Draghi l-a luat gura pe dinainte săptămâna trecută, când a făcut promisiuni mari iar acum îşi temperează discursurile. La reuniunea Consiliului BCE, Jens Weidemann, şeful Bundesbank (banca centrală a Germaniei), care critică noul program de achiziţii al BCE, a refuzat să-şi dea acordul.

Salvatorii monedei euro par să fie scindaţi. Germania este împotriva soluţionării crizei prin BCE, fiindcă pune la îndoială legitimitatea acestei acţiuni, iar riscul pentru acţionari, cu alte cuvinte pentru contribuabilul şi electoratul german, ar creşte. BCE a cumpărat masiv, încă de anul trecut, obligaţiuni emise de statele aflate în dificultate (Portugalia, Grecia, Irlanda). Dar efectele intervenţiei au fost de scurtă durată, căci ajutorul acordat statelor afectate s-a evaporat de mult.

Draghi a spulberat speranţele Italiei, Spaniei şi chiar a Franţei, care se aşteaptau ca viitorul fond de salvare să beneficieze de împrumuturi nelimitate de la BCE. Banca Centrală Europeană nu vede un partener de afaceri în ESM (mecanimsul european de salvare), în actuala sa structură.

ESM nu este o bancă. Ar fi dacă statele euro ar modifica Tratatul pe baza căruia va funcţiona acesta, dar nu e cazul. Germania a intrat într-o stare de amorţeală în privinţa salvării euro, întrucât, pe 12 septembrie, este aşteptată decizia Curţii Constituţionale referitor la ESM.

Drama monedei unice europene continuă. Verdictul care s-o salveze de la pieire n-a căzut. Rămâne imaginea unui şef al BCE slăbit şi indecis, lucru care afectează credibilitatea instituţiei pe pieţele financiare, sceptice oricum de felul lor.

De frica pieţelor, Spania a rezistat până acum îndemnului de a cere ajutor. Imediat ce cererea va fi depusă la ESM, BCE va interveni pe piaţă.