1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Marile oraşe şi protecţia mediului

„Sunt marile oraşe oglinda societăţii?”, se întreba de curând cotidianul Süddeutsche Zeitung. Dacă da, arterele rutiere existente în interiorul sau împrejurul acestora arată ca nişte incizii nevindecate pe trupul urban.

default

Imaginea fiecărui oraş ar avea de câştigat dacă edilii ar pune mai mult preţ pe protecţia mediului. De pildă, odată cu lansarea conceptului „City of Cyclists”, directorul Administraţiei Drumurilor din Copenhaga a atras simpatia multor concetăţeni de-ai săi. „Alături de Amsterdam, Copenhaga se situează în fruntea clasamentului mondial la numărul de pietoni şi biciclişti care se deplasează prin centrul oraşului. Până în 2015, jumătate din drumurile făcute către locul de muncă sau către şcoală vor fi pe bicicletă. De aceea, investim anual între zece şi douăzeci de milioane de Euro în extinderea reţelei de piste pentru biciclişti”, spune acesta.

Copenhaga se numără printre cele opt finaliste la titlul „Green Capital”, distincţie acordată de către Uniunea Europeană. În orice caz, câştigătorii din 2010 şi 2011 se cunosc încă de pe acum: Stockholm şi Hamburg. „Multe oraşe îşi înfrumuseţează imaginea pentru a-i atrage pe tinerii cu studii superioare”, afirmă sociologul Alexander Mankowsky. În timp ce multe aşezări rurale din estul Germaniei se depopulează, riscând astfel să piară, oraşele în care protecţia mediului joacă un rol important profită de pe urma noilor tendinţe demografice.

BdT 18.02.09 Mini E Elektroauto von BMW

Pentru un aer mai curat a optat şi Londra prin impunerea unei taxe de drum în centrul oraşului. Demersul autorităţilor locale nu numai că atrage fonduri suplimentare la buget, ci contribuie şi la degajarea traficului pe marile artere de circulaţie. În cazul în care accesul autovehiculelor cu motoare clasice ar fi interzis în centrele marilor oraşe, s-ar putea opta pentru maşini hibrid alimentate electric. Deocamdată însă, nimeni nu ştie dacă vor fi impuse asemenea restricţii şi nici în ce zone vor putea circula noile modele de maşini. Se estimează că, până în 2020, pe străzile Germaniei vor circula în jur de 2,5 milioane de autoturisme cu propulsie electrică. Prognozele pleacă însă de la premisa mai multor modele de subvenţionare a industriei de profil.

Cu un pas înaintea Germaniei, preşedintele francez Nicolas Sarkozy anunţa la Salonul Auto de la Paris din 2008 că, în următorii patru ani, statul va sprijini constructorii de maşini electrice cu peste de 400 de milioane de Euro. În ultimii 150 de ani, oraşul Paris s-a remarcat prin proiectele sale de infrastructură şi urbanizare. În secolul al XIX-lea, Napoleon al III-lea a construit 150 de kilometri de străzi şi artere de circulaţie impresionante.

Puţin mai târziu, viziunile arhitectului le Corbusier ameninţau să facă centrul Parisului să dispară pentru totdeauna. Conform planului Voisin (1925) vechile cartiere parisiene ar fi urmat să fie înlocuite cu blocuri zgârie-nori. Din fericire, locuitorii capitalei Franţei n-au ajuns să trăiască visul american de a avea peste 100 km de autostradă de-a lungul oraşului, cum este la Los Angeles. În traficul din Paris-ul anilor 2030 vor putea fi zăriţi mulţi pietoni, biciclişti şi nenumărate maşini hibrid. Deocamdată, în Paris şi în zonele limitrofe trăiesc mai mult de 11 milioane de oameni. Zilnic, 2,7 milioane de persoane se deplasează cu maşina pe distanţe mai mici de 5 km.

Autori: SZ/Joachim Becker, Claudia Ştefan

Redactor: Laurenţiu Diaconu