1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Mariana Durleşteanu: "Nu FMI a impus această metodă inumană de recuperare a miliardului furat"

Mariana Durleşteanu, ex-ministru al Finanțelor, a vorbit cu DW despre recenta decizie a autorităților de a pune pe umerii cetățenilor 1 miliard de dolari furați din sistemul bancar, pentru a debloca relațiile cu FMI,

 

Recenta decizie a autorităților moldovene de a pune pe umerii cetățenilor 1 miliard de dolari furați din sistemul bancar, pentru a debloca relațiile cu FMI, a generat proteste și furie în rândul populației în ajunul alegerilor prezidențiale din 30 octombrie.

Corespondentul DW în Republica Moldova a discutat despre aceasta cu ex-ministrul moldovean al Finanțelor, Mariana Durleșteanu, economist cu experiență de peste 20 de ani în finanțe, fost senior banker în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Deutsche Welle: - Moldova e din nou la intersecție de drumuri. Din sondaje nu se înțelege clar ce fel de vot vom avea la prezidențialele din 30 octombrie – un vot geopolitic sau un vot anti-oligarhic și anticorupție... Cum se văd lucrurile din exterior? Ce e mai bine pentru Moldova?

Mariana Durleșteanu: - Cred că va fi un vot al disperării și lehamitei, pentru că cetățenii sunt hrăniți până la intoxicare cu dezgustătoarea „stabilitate”, îndrăgită de UE și Washington, care se fac a nu vedea starea de captivitate a statului Republica Moldova. În paralel, guvernanții de la Chișinău tolerează molcom acțiunile sfidătoare ale Rusiei. De fapt, cetățenii vor avea de ales între doi candidați, chiar dacă lista pretendenților la fotoliul de șef al statului este mare. Nu cred că după dezamăgirile din ultima vreme, după răsunătoarele scandaluri de corupție, cetățenii vor mai vota geopolitic sau doctrine politice. Pe fondul dezamăgirii și sărăciei, cred că va câștiga cel care va reuși aproape imposibila performanță de a le reda oamenilor o minimă speranță în ziua de mâine

DW:  "Speranță în ziua de mâine" însemnând schimbare, un început de reforme palpabile?

M.D.: Sincer, eu nu cred că alegerea președintelui prin vot direct ar putea produce vreo schimbare palpabilă în Moldova acum. Cel mai probabil, scenariul e scris demult, iar noi asistăm la niște scene de teatru...  Se vor schimba doar niște „actori”. Poate va fi sacrificat și cineva din „regie”, că trebuie să mimeze cumva o pretinsă „curățenie” în sistem. Asta place celor de afară. Dar dacă cineva e atât de naiv și crede că gruparea care controlează astăzi puterea la Chișinău își dorește cu adevărat reforme – e problema lui. La crearea actualului sistem nociv, cu rezistență patologică la reforme, s-a lucrat din greu ani de zile, iar acum această „găinușă de aur” produce bani pentru gruparea care a crescut-o. Acceptarea reformelor ar însemna să renunțe de bună voie la a mai controla fluxurile financiare. Vă imaginați una ca asta? E ridicol să mizezi pe faptul că o „elită” politică dubioasă și șantajabilă va implementa mâine niște reforme care le-ar pune în pericol libertatea și averile exponenților acestei „elite” putrede.

Pentru partenerii externi, aceste alegeri nu prezintă nici interes, dar nici nu reprezintă vreun pericol. Ei au probleme mai importante: situația legată de Turcia, Brexit, criza imigranților, etc. Din păcate, Moldova a ratat șansa de a rămâne la loc vizibil pe agenda UE, pentru că a dezamăgit, pentru că s-a furat miliardul, pentru că politicienii au trișat. Acum, Moldova prezintă foarte puțin interes din punct de vedere strategic și nu prezintă deloc interes investițional, deoarece instituțiile statului sunt slabe, la mâna unui dubios. Investitorii nu vin într-o țară în care justiția se face la telefon, pentru că riscă să rămână fără afaceri. Nu sunt indiferentă față de țara mea. Am încercat și în trecut și încerc și acum să ajut din acest punct de vedere Moldova, dar nu pot aduce investitori în Moldova.

După furtul miliardului suntem „ciuma Europei”. Va fi foarte greu să „spălăm” țara după acest jaf care ne-a făcut celebri, iar după ce miliardul a fost pus pe spatele amărâților, va fi și mai greu să redăm o speranță oamenilor, pentru că sărăcia va deveni pentru ei o problemă din ce în ce mai stresantă.

DW: Ce spune diaspora? Ce îi frământă pe moldovenii plecați în străinătate?

M. D.: Mă tem că votul nostru, al moldovenilor plecați din țară, va fi înăbușit de dezamăgire. Nu de indiferență! Dar speranța s-a stins. Cu regret, viziunile și propunerile diasporei nu ajung la urechile clasei politice. Toți cunoaștem că banii trimiși de conaționalii noștri din străinătate contribuie enorm la menținerea economiei moldovenești pe linia de plutire, la menținerea rezervelor valutare ale BNM. Dar care e răsplata? Ce au făcut instituțiile statului și politicienii moldoveni pentru acești oameni? Cinic și obraznic, au direcționat banii noștri în tranzacția „furtul secolului”. Mi-aș dori, totuși, ca votul diasporei să contribuie la schimbarea clasei politice în Moldova. Mi-aș dori ca cei care au jefuit, au îngenuncheat și au umilit această țară să facă pușcărie și să fie lipsiți de averi. Sunt optimistă și cred că va veni acel moment când vom vota împreună pentru prosperitatea acestei țări și pentru un viitor frumos al copiilor noștri.

DW: Guvernul, invocând necesitatea semnării memorandumului cu FMI în octombrie, și-a asumat recent răspunderea în fața Parlamentului și a pus miliardul de dolari furat din sistemul bancar pe spatele moldovenilor. Și argumentează că altă soluție nu există. Cât de justificată vi se pare această decizie?

M. D.: Aveți în față un om care a negociat în trecut, din poziția de reprezentant al Guvernului, cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană. Mai mult, am avut ocazia să fiu angajată a unei instituții financiare internaționale... Vreau să vă spun că la negocieri întotdeuna se ține cont de interesul major al oamenilor, de bunăstarea acestora. Totul este în mâinile factorilor guvernamentali care negociază – ei trebuie să aibă putința și dorința de a-și apăra cetățenii.

Sunt sigură că nu FMI a impus această metodă inumană de recuperare a miliardului furat. O atare abordare (punerea miliardului furat pe spatele cetățenilor – n.n.) trădează o anumită stare de lașitate și complicitate la furt. Nu poți să condamni o generație la sărăcie, dar să lași hoții în libertate. E penal! De fapt, e o încercare a Guvernului de a mușamaliza frauda din sistemul bancar. E strigător la cer ceea ce fac guvernanții de la Chișinău! După ce au încuviințat prin inacțiune jaful din rezervele valutare, ne mai pun odată în cârcă nu doar datoria, dar și dobânda. Am sperat până în ultima clipă că președintele Timofti se va trezi măcar în al XII-lea ceas și va refuza să promulge odiosul proiect. Am sperat că va auzi „murmurul poporului”, așa cum a spus în discursul de Revelion. Dar a cedat.

Acum, moldovenilor deștepți nu le rămâne decât să ia exemplu de la islandezi. Islandezii au refuzat să plătească datoriile și au ignorat condițiile impuse de bancherii internaționali. Aceasta nu înseamnă că instig cetățenii la acţiuni ilegale, dar nici să fiu tolerantă faţă de acest dezmăţ de corupţie şi stagnare nu pot.

Personal cred că garanția emisă de Guvern pentru creditarea de către BNM a celor trei bănci devalizate nu are legitimitate. Deci, nu este constituțională. Au fost sfidate toate atribuțiile și ignorate competențele în procesul de garantare a creditelor oferite de BNM prin  plasarea dolarilor din rezerva BNM pe piață. BNM, împreună cu cei care au tolerat și orchestrat acest furt trebuie să-și asume responsabilitatea juridică și instituțională, iar actuala clasă politică – Parlamentul să revină la proiectul de împovărare a cetățenilor. Este revoltător să garantezi niște credite fictive acordate unor bănci falite după ce acestea făcuse „Cash out” din sistem. Eu am încredere în raportul „Kroll” (companie americană de audit care investighează jaful bancar). Circuitul banilor se vede clar din acest raport. Nu e nevoie de un „due diligence” ca să identifici beneficiarii. Cetățenii nu trebuie să accepte această povară. Nu poți converti o garanție oferită nelegitim în datorie de stat, iar BNM să-și recupereze datoria de la băncile devalizate în urma procesului de lichidare a acestora.

DW: Cum ați fi procedat dacă erați prim-ministru acum în Republica Moldova?

M. D.: Nu am astfel de aspirații și nu îl invidiez pe prim-ministrul care trece prin această situație. În mod cert nu aș guverna prin metoda asumării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. Nu este corect, deoarece limităm, constituțional rolul Parlamentului ca emanație a voinței poporului. Sistemul bancar din Republica Moldova necesită intervenții „chirurgicale” pentru a fi rupt de la cheremul celuia pe care îl deservește acum.

Repet, legiuitorii trebuie să identifice mecanismul prin care să anuleze proiectul privind convertirea miliardului furat în datorie de stat, iar Guvernul să renegocieze condițiile cu FMI. Apropo, să știți că unii parteneri externi au urmărit ca „spectatori” dezmățul din sistemul bancar moldovenesc.

1.         Este nevoie de o strategie a sustenabilității și transparenței în sistemul bancar, care poate fi făcută cu asistența partenerilor externi.

2.         Curățarea sistemului energetic de „băieți deștepți” care ne fură prin tarife (la gaze și la energia electrică) și dezvoltarea unei politici de prețuri concurențiale la produsele petroliere și la medicamente.

3.         Lansarea unui Leadership politic și instituțional care să ducă o luptă aprigă contra corupției (după exemplul Singapore), prin eliminarea elementelor ce stimulează acest flagel; toleranță zero față de încălcarea legii si a Codului de conduită în serviciul public.

Sunt multe de făcut, dar prioritatea oricărui prim-ministru în astfel de situație ar trebui să fie crearea condițiilor pentru revenirea moldovenilor acasă.

DW: Dar dacă erați simplu cetățean ce ați fi făcut?

M. D.: Nu aș tolera în nici un caz ceea ce se întâmplă acum în Moldova. Aș încerca să mă opun prin acțiuni și activități.

DW: Dvs ați fost până în ianuarie 2016 membru al Consiliului de Administrație al „Moldindconbank” (CA al MICB) despre care se spune că ar aparține controversatului om de afaceri Veaceslav Platon și prin care se suspectează că ar fi fost spălate vreo 20 miliarde de dolari. De ce v-ați retras?

M. D.: Da, am fost membru al CA al MICB în perioada 2013-2015 ca membru independent, reprezentând interesele Grupului Kazmunaygaz International, care are ca subsidiară „Rompetrol-Moldova”. În 2012, „Rompetrol-Moldova” avea o cifră de afaceri de 80 milioane USD, iar în prezent – de 250 milioane USD. Deci suntem foare activi pe piața din Republica Moldova. Rolul meu a fost inclusiv de a proteja aceste lichidități, dar și de a crea un model de business care și-a triplat profitabilitatea în Moldova.

În ceea ce privește acționariatul „Moldindconbank” și transparența acestora, problema a fost cunoscută de toate instituțiile statului la nivel de sistem. Structurile internaționale tot timpul au atenționat conducerea politică, Guvernul și BNM privind problema stabilității sectorului bancar, în special în ceea ce privește transparența actionariatului băncilor și asupra așa-numitelor credite neperformante (toxice).

Am plecat din CA al MICB din proprie inițiativă, pentru că înțelegeam că lupta între „băieții deștepți” va fi una crâncenă, iar voință politică de a schimba ceva în sistemul bancar nu există.

DW: S-au întâmplat niște evenimente de anvergură în ultimii ani în Moldova: s-a furat miliardul de dolari, au fost lichidate trei bănci, a fost concesionat Aeroportul... Sunt semne că ceva nu funcționează așa cum ar trebui  odată ce instituțiile statului au admis așa ceva. La ce nivel ar trebui căutată problema?

M. D.: Problema provine de la sistemul politic existent. Acest sistem permite persoanelor cu interese obscure să pătrundă în politică și să influențeze procesele de luare a deciziilor. Acest flagel s-a înrădăcinat – interesele grupărilor obscure au concrescut cu acțiunile instituțiilor statului. Și atunci, de nevoile și interesele cetățenilor nu mai are grijă nimeni. Aceștia se simt umiliți, jefuiți, abandonați, străini în țara lor. Și evadează din propria țară.

DW: Pe de altă parte, actuala guvernare (controlată de PD) spune că marea curățenie a început. A fost condamnat un ex-premier, vreo  4% din judecători au fost băgați la subsol, iar oligarhul Vlad Plahotniuc a dat dezlegare la „curățenie generală”... Ce-i drept, principalul suspect de furtul miliardului, Ilan Șor, administrează în continuare fonduri publice din fotoliul de primar de Orhei. Cum să-i explici unui străin aceste ciudățenii, inclusiv faptul că un om care nu are nici o funcție de demnitate publică, fie el și foarte bogat, suspect de bogat, dă dezlegare instituțiilor statului să facă curățenie?

M. D.: E aberant să auzi așa ceva. Cum să dea el dezlegare pentru „marea curățenie”? Cred că a venit momentul când mediul de afaceri, miniștrii, politicienii, etc. ar trebui să refuze să se mai lase hărțuiți de o persoană care se pretinde a fi „omul cu hățurile” și subjugă cetățenii acestei țări. El se crede „geniul politic” al Moldovei care știe inclusiv cine va câștiga alegerile.

DW: Există mafie în Moldova?

M. D.: Sunt interese ale unor grupări care luptă între ele.

DW: FMI, BM, UE, România, SUA și alți prieteni ai Moldovei știu că instituțiile statului au fost acaparate? Cum se explică faptul că toți acești parteneri aplaudă stabilitatea oferită de un regim dubios în detrimentul democrației și libertății moldovenilor?

M. D.: Pot doar să presupun că de dragul pretinsei „stabilități”, partenerii externi au tolerat acest regim corupt, care a acaparat statul, în schimbul unor garanții oferite de regim.

DW: V-ați întoarce într-o funcție guvernamentală la Chișinău? În ce condiții?

M. D.: Nu. Pentru că schimbările pe care eu mi le-aș dori nu vor fi făcute în următorii ani.

DW: Ați avea curajul să vă plasați economiile astăzi în băncile moldovenești?

M. D.: Da, de ce nu?

DW: Ce mesaj le-ați transmite moldovenilor?

M. D.:  Cred că cetățenii trebuie să pună mai multă presiune pe politicieni, pentru că i-au votat. Pe de altă parte, Moldova are nevoie de o schimbare majoră urgentă. Această schimbare poate fi făcută atât la nivel politic, cât și economic într-o perioadă scurtă. E nevoie doar de voință.

DW: Ce mesaj aveți pentru clasa politică guvernantă de azi din Republica Moldova?

M. D.: Această clasă politică trebuie înlocuită cu tineri educați și ambitioși care vor schimbarea. Chem liderii politici să lase la o parte interesele meschine și să se concentreze asupra binelui țării pe termen lung, sa se dezică de beneficiile din partea grupărilor obscure. Rolul politicului este de a asigura securitatea și bunăstarea cetățenilor, nu subjugare.

DW: Ce mesaj aveți pentru viitorul președinte al Republicii Moldova?

M. D.: Să nu fie „rață mută”. Vrem să simțim că avem un președinte care știe să-și asume și decizii importante, nu doar să împartă medalii – un președinte care să-mi ofere speranța că eu și copiii mei am putea reveni acasă, în Moldova.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău