1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Marele absent

Cum va evolua Franţa? Au eşuat complet negocierile israeliano-palestiniene? Cât de gravă e epoca glaciară care şi-a făcut loc în raporturile din Rusia şi NATO?

default

Nu puţini comentatori germani se bucură că Republica Federală a reuşit să împiedice deocamdată împlinirea dorinţei statelor NATO din răsărit de a se disloca trupe ale alianţei în statele est-europene ce se simt ameninţate de Rusia lui Putin.

Stuttgarter Zeitung se felicită, în termeni pacifişti, în legătură cu „transformarea acestei dorinţe într-o misiune de verificare”. Dar ziarul critică masiv o presupusă „dezorientare” actuală a alianţei nord-atlantice, din pricina căreia comentatorul ei întrezăreşte, în NATO, un posibil interes (occidental) de militarizare a confruntării cu Moscova.

Sub o fotografie a disidentelui chinez Ai Wei Wei, intitulată simplu, „Absentul”, Süddeutsche Zeitung relevă că pe marele artist îl aşteaptă la Berlin „nu doar un post de profesor, rămas, în pofida voinţei profesorului, vacant, ci şi un atelier ce rămâne, tot fără voia lui, gol”. În plus ar mai fi, tot în capitala Germaniei, şi o amplă retrospectivă a operelor sale, „cea mai amplă, de până acum. Or, şi această expoziţie şi-a deschis porţile în absenţa lui”. Pentru că, după cum aflăm din acelaşi ziar bavarez, autorităţile comuniste de la Beijing refuză să-i dea drumul lui Ai Wei Wei să călătorească în vest.

Deasupra acestei adende, fruntea încreţită şi barba căruntă marcând portretul artistului chinez care se străduie să-şi ţină, cu mâinile, ochii larg deschişi, ne invită să medităm la adevărata faţă a Chinei. Ca şi la hidoasa faţă, cea sluţită de represiuni, a comunismului.

Süddeutsche Zeitung semnalează de asemenea „radicala diminuare” a guvernului francez după trecerea la şefia cabinetului a lui Manuel Valls, în reacţie la usturătoarea înfrângere în alegerile locale a stângii socialiste. Frankfurter Allgemeine Zeitung consemnează în context eliminarea din executiv a ecologiştilor şi consecutiva reducere a majorităţii parlamentare de care se mai bucură guvernul lui Francois Hollande. Ziarul se opreşte şi asupra ambiţiilor prezidenţiale mărturisite ale lui Valls, desemnat ca premier de rivalul său de la Elysee doar din pricina popularităţii fostului ministru de interne devenit şef al guvernului socialist şi a rezultatului catastrofal, pentru stânga, al scrutinului câştigat copios de formaţiunile de dreapta.

După ce-a trecut prin propriul său „Waterloo, în alegerile locale, Francois Hollande ne-a promis un guvern de luptă”, scrie ziarul regional L’Alsace. Or, potrivit publicaţiei alsaciene, e vorba doar de ultimul cartuş al preşedintelui.

La Paris, Liberation relevă că programul de reforme de piaţă şi politica reducerii deficitelor bugetare şi poverilor fiscale rămân valabile şi cu guvernul astfel remaniat, încât portofoliile ministeriale să revină intimilor preşedintelui. Dar, după cum avertizează cotidianul parizian de stânga, „spaţiul de manevră al premierului e foarte limitat”.

Un spaţiu de manevră nul sau cvasi-nul li se alocă, în presă, negocierilor israeliano-palestiniene. Al căror probabil eşec li se datorează, potrivit publicaţiilor germane, palestinienilor, care l-au iritat pe mediatorul american John Kerry cu noi revendicări şi demersuri unilaterale, excluse de acordurile anterioare.

Dacă se confirmă acest eşec, ar fi, spre deosebire de cele din trecut, care implicau cel puţin perspectiva unei reluări a tratativelor, „unul definitiv”, se alarmează cotidianul austriac Der Standard, conform căruia „nu va mai exista, în timp previzibil, un stat palestinian, iar soluţia celor două state trage să moară”.

Mai nimeni nu vădeşte vreun interes pentru proaspăt derulatul summit africano-european. Care s-a epuizat în sumedenia de strângeri de mână prilejuite de eveniment. Doar Osnabrücker Zeitung regretă ascensiunea Chinei comuniste, care se pregăteşte să înlocuiască Uniunea Europeană ca principal partener economic al Continentului Negru şi absenţa unor reale preocupări umanitare, în actuala luptă dintre giganţi pentru asigurarea bogatelor resurse naturale africane”.

Ample comentarii suscită şi situaţia din Afganistan, înaintea alegerilor prezidenţiale boicotate de islamişti. Scrutinul ar putea fi urmat nu doar de retragerea trupelor americane, ci şi de reluarea războiului civil cu talibanii şi revenirea la cârmă a terorismului. Le Monde de la Paris scoate în evidenţă jocul extrem de „periculos jucat de actualul preşedinte Karzai, care se afişează ca adversar hotărât al americanilor. O face de pacă doreşte să-şi asigure bunăvoinţa (islamiştilor extremişti) şi n-ar şti, chipurile, că talibanii sunt principalii vinovaţi pentru uciderea a mii de civili în ultimii 13 ani”.