1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Marea Mediterană, tărâm de luptă antiteroristă

După o lungă pauză, Uniunea Europeană caută să reia colaborarea cu ţările din sudul Mediteranei. Scopul, combaterea terorismului, nu este uşor de atins, de vreme ce situaţia ţărilor din regiune este dificilă.

"Marea Mediterană uneşte ţările, nu le desparte" a spus premierul spaniol, Mariano Rajoy, în preambulul reuniunii miniştrilor de Externe europeni de la Barcelona. Acest lucru, este convins şeful guvernului de la Madrid, are o importanţă aparte în contextul creşterii explozive a numărului de refugiaţi şi a atacurilor orchestrate de miliţiile teroriste ale grupării Statul Islamic. Aceasta din urmă, crede Rajoy, reprezintă "cea mai mare ameninţare la adresa Uniunii Europene".

În context, oficialul spaniol a amintit că, acum câteva zile, poliţia din ţara lui a dejucat planurile unei celule teroriste, care ar fi urmărit să atace o librărie evreiască şi să-l răpească pe unul dintre directorii acesteia. Justiţia spaniolă bănuieşte că respectivii presupuşi terorişti au legături jihadiste.

Prima reuniune a reprezentanţilor cu rang înalt din Uniunea pentru Mediterana, de la înfiinţarea acesteia în 2008, a avut loc în urma unei iniţiative comune a Spaniei şi Italiei. Cele două ţări sunt adeptele existenţei unei contraponderi la politica de vecinătate a UE, care, în contextul crizei actuale din Ucraina, absoarbe întreaga atenţie.

Uniunea Europeană doreşte aprofundarea relaţiilor în special cu opt dintre ţările membre ale Uniunii pentru Meditarana: de la Egipt, în est, până la Maroc, în vest. Tentative similare au existat şi în trecut, fiind însă lipsite de consistenţă şi mai degrabă incoerente. Aşadar, întâlnirea de la Barcelona pare a fi un nou început, în pofida unor absenţe notabile: Siria, care nu participă din cauza sancţiunilor europene împotriva regimului Assad, dar şi Libia, ţară care nu are un guvern central bine conturat.

Din ce în ce mai mulţi refugiaţi

De altfel, pe ordinea de zi a reuniunii s-a aflat nu doar situaţia critică în care se află această din urmă ţară, ci şi avansul din ce în ce mai consistent al miliţiilor Statului Islamic - o ameninţare la adresa ţărilor din regiune şi a UE. În context este de remarcat ezitarea europenilor, care nu se pot decide asupra modului în care ar trebui să se implice în această regiune atât de tulburată. S-a vorbit, nu demult, despre o misiune de poliţie şi despre o blocadă maritimă, însă ambele idei par a fi abandonate.

"În faţa uşii noastre are loc o criză gravă", a spus şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, referindu-se la creşterea alarmantă a numărului de refugiaţi. La sfârşitul săptămânii trecute, în apropierea coastei libiene au fost descoperite trupurile neînsufleţite a nouă refugiaţi. La rândul lor, autoritățile italiene au raportat că, numai în ultimele trei zile, au salvat 5.600 de refugiați.

Încă de la începutul anului, Uniunea Europeană încearcă să găsească o soluţie viabilă de securizare a graniţelor cu Libia, prin alocarea unor sume suplimentare de bani în acest sens. Simultan, UE îşi propune să combată "exportul de terorism".

Atentatele de la Paris, dar şi cele din Tunisia, Egipt sau Libia, au arătat că acest lucru este stringent necesar, spune Mogherini. "Toate ţările din regiune se confruntă cu o situaţie instabilă de securitate", a explicat şefa diplomaţiei europene. Întâlnirea de la Barcelona, spune aceasta, ar trebui să ofere posibilitatea ţărilor partenere de a-şi prezenta interesele. Statele nord-africane trebuie să abordeze colaborarea pe principiul "oferi şi primeşti", a arătat Mogherini.

"Interesul nostru este ca aceste crize să nu avanseze şi mai mult spre Europa", a spus ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. De cealaltă parte, interesul statelor sud-europene rezidă în consolidarea colaborării economice, proiectele de dezvoltare profesională a tinerilor sau cele care vizează infrastructura.

Război, haos, interese

Oficialul german a avertizat însă că situaţia vecinilor Europei este diferită, de la ţară la ţară. Unele ţări sunt măcinate de război, crize şi haos, în timp ce altele, precum Tunisia şi Maroc, par a avea o viaţă mai bună. Tunisia, a spus Steinmeier, este un adevărat "far călăuzitor" în regiune, dar ţara are în continuare nevoie de ajutor, pentru că situaţia politică şi socială continuă să rămână fragilă. În ultimii trei ani, Tunisia a beneficiat de un sprijin european în valoare de 1,3 miliarde de euro, contribuţia Germaniei fiind substanţială.

Însă nu doar situaţia politică şi socială diferă de la o ţară la alta, ci şi interesele. Egiptul încearcă de ceva vreme să se erijeze în purtătorul de cuvânt al regiunii, dorinţă privită cu vădită circumspecţie de statele vecine. Cairo ar dori, de asemenea, o colaborare necondiţionată cu UE - fără a se vorbi despre drepturile omului, stat de drept şi alte aspecte similare. Algeria, cea mai mare putere regională din vestul Africii de Nord, este interesată mai ales de o colaborare energetică, recte de livrările de gaz via Spania. Cu o armată puternică şi un serviciu secret dotat impecabil, Algeria are capacitatea de a-i prinde pe teroriştii Statului Islamic la graniţa cu Libia.

Luna viitoare, Ministerul de Externe de la Berlin intenţionează să organizeze o nouă întâlnire, la nivelul unui grup de lucru, cu ţările mediteraneene. Şefa diplomaţiei europene a dat asigurări că astfel de întâlniri vor avea loc anual.