1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Marea Adunare Centenară de la Chișinău

25 martie 2018

Mii de cetățeni de pe ambele maluri ale râului Prut au participat la o manifestație de amploare la Chișinău - „Marea Adunare Centenară”. Astfel, au fost marcați 100 de ani de la semnarea actului unirii cu România.

https://p.dw.com/p/2uwTy
Imagine: DW/S.Ciochina

Pe 27 martie 1918, în cadrul ședinței Sfatului Țării de la Chișinău, prin vot nominal deschis a fost decisă Unirea Basarabiei cu România. În declarația Sfatului Țării se menționa că: "Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România”. Evenimentul de acum 100 de ani a fost motivul pentru care mii de români din Republica Moldova și România s-au întâlnit astăzi, 25 martie 2018, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.

"Jos hotarul de pe Prut!"

Ora 11.30. Din diferite colțuri ale Chișinăului încep să se adune oameni cu tricoloruri sau pancarte. Veniți din Timișoara, București, Iași, Bacău sau din Nisporeni, Ștefan Vodă, Căușeni, Ialoveni, mii de români de pe ambele maluri ale Prutului au decis să celebreze 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Încetul cu încetul, piața s-a umplut de oameni, iar aproape de ora 12.00, mulțimea cânta ”Deșteaptă-te române” și scanda ”Unire! Unire! Unire!”.

Chisinau Moldau Demonstration für Wiedervereinigung
Imagine: DW/S.Ciochina

Sofia Darii din satul Bardar, raionul Ialoveni, s-a trezit dimineața devreme, a dat de mâncare animalelor și, luându-și tricolorul pe care l-a adus de la Putna, s-a pornit la Chișinău. Ea susține că a venit din suflet pentru a celebra cel mai important eveniment istoric din viața ei și că speră ca toți românii să trăiască într-o țară mare.

”Am venit cu bucurie aici să serbăm această zi minunată. Am fost un popor și trebuie să fim uniți. Doar câteva popoare din lume rămân despărțite - Coreea de Nord și de Sud, dar și Basarabia de România. Politicienii noștri sunt de vină că până astăzi nu au făcut Unirea. Cine ajunge la putere are o singură dorință - să își ia cât mai multe, dar să își bată capul de reintegrarea țării în una mare și puternică ei uită. De asemenea, avem supușii Rusiei și KGB-iștii care sunt infiltrați aici de zeci de ani. Ce ne desparte? Doar o graniță? Trebuie dată jos, ca să putem vorbi o limbă și să mergem înainte”, a spus pentru DW, Sofia Darii.

Chisinau Moldau Demonstration für Wiedervereinigung
Imagine: DW/S.Ciochina

Radu Liviu a venit ieri de la București ca să participe la Marea Adunare Centenară și să susțină frații de peste Prut. El s-a îmbrăcat în haine naționale și alături de alți prieteni scanda: ”Unire frați români! Basarabia e România!”.

„Noi iubim foarte mult românii din R. Moldova și vrem să arătăm că nu este nici o diferență dintre noi și cei de aici. În ultimul timp în mass-media s-a promovat o idee precum că noi suntem diferiți, că există o altă limbă. Realitatea însă este alta. Noi ne înțelegem în aceiași limbă, simțim la fel și nu facem decât un lucru firesc. Unirea se va întâmpla atunci când oamenii vor simți aceasta în interior. Nu legile și nu politicile vor face aceasta, doar oamenii vor lua această decizie. Noi trebuie să promovăm un sentiment și să ne amintim că avem un istoric comun. Cuiva îi este interesant să mențină aceste zone de conflict, astfel ca să controleze anumite situații. Și în România există un sentiment că dacă vom fi uniți va fi mai rău și aici, poate, la fel. Nu există așa ceva. Va fi o pâine mai mare care se va împărți la mai mulți și sunt convins că putem să facem lucru acesta”, a declarat tânărul pentru DW.

Marșul de astăzi a fost desfășurat de mai mule organizații, activişti civici și politicieni cu viziuni unioniste. Au fost prezenți și primarii din cele peste 130 de localități care au semnat declarația simbolică de unire cu România, iar în ajunul manifestației de duminică, încă șapte localități semnaseră declarații simbolice de unire, printre care orașele Edineț și Strășeni.

Chisinau Moldau Demonstration für Wiedervereinigung
Imagine: DW/S.Ciochina

La manifestație a participat și fostul președinte al României, Traian Băsescu. El a vorbit de la tribună susținând că ”singurul mod în care cele două țări își vor recâștiga demnitatea este doar Unirea”. De asemenea, fostul primar general al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a declarat că ”așa cum locuitorii din Berlin au dat jos Zidul de la Berlin, așa și noi trebuie să dăm jos 'zidul' de la Prut”.

La finele evenimentului, participanții urmau să adopte Proclamarea Marii Adunări Centenare. Potrivit documentului, unirea Basarabiei cu România este unica soluție de supraviețuire și progres a românilor dintre Prut și Nistru. Totodată, Centrul Social-Politic European (CSPE) a anunțat recent declanșarea unor ample studii sociologice despre tendințele populației privind unirea Republicii Moldova cu România. Prima parte a cercetării va începe în perioada 1-14 aprilie, în Chișinău, unde va fi implicată întreaga populație a municipiului și o rețea de operatori care vor chestiona direct cetățenii, din ușă în ușă.

O delegație a Parlamentului Republicii Moldova, condusă de șeful Legislativului Andrian Candu, va participa marți, 27 martie, la ședința festivă a Parlamentului României, dedicată Centenarului Unirii. Andrian Candu a declarat că din delegație vor face parte deputați de la guvernare și din opoziție, iar el va susține un discurs la ședința festivă. Întrebat de ce o asemenea ședință nu a fost organizată la Chișinău, Andrian Candu a făcut trimitere la contextul politic și lipsa de logistică.

Antiunionismul socialist

Chisinau Moldau Demonstration für Wiedervereinigung
Imagine: DW/S.Ciochina

Ca de obicei, primul care a reacționat la manifestațiile din centrul Chișinăului a fost președintele R. Moldova, Igor Dodon, care s-a arătat îngrijorat de acțiunile unioniștilor. În cadrul unui interviu acordat pentru Europa Liberă, șeful statului a afirmat că marșul din 25 martie ar fi o provocare, iar declarațiile simbolice de unire cu România, semnate de peste 100 de primării în ajunul Centenarului Unirii, creează o „situație care scapă de sub control”. „Consecințele pot fi foarte grave… Am avertizat guvernul de la București, că prin susținerea unor astfel de acțiuni, există riscul major ca dușmanul numărul unu al R. Moldova și al moldovenilor să fie românii”, susține Dodon, care compară această situație cu relația tensionată dintre Rusia și Ucraina.

La rândul său, deputatul socialist, Grigore Novac, a scris pe pagina sa de Facebook: „Unionist - persoană cu orientare națională netradițională şi cu responsabilitate etnică scăzută. Astăzi în Piața Marii Adunări Naționale din Chişinău este cea mai mare concentrare de trădători pe un metru pătrat”.

De asemenea, Sfatul Bătrânilor din Găgăuzia a anunțat un °miting-protest” pentru ziua de 27 martie, începând cu ora 10.00, „împotriva Unirii R. Moldova cu România”. Potrivit presei din regiune, la acțiunea de protest sunt așteptați membri din toate localitățile Găgăuziei, reprezentanți ai autorităților locale, dar și regionale din UTA Găgăuzia.

Reamintim că, la finele lunii februarie curent, circa o mie de găgăuzi s-au adunat în satul Tomai din Găgăuzia la așa-zisa adunare extinsă a autorităților regionale și locale „împotriva Unirii cu România”, convocată la îndemnul bașcanului Irina Vlah. Aceștia au declarat că anul 2018 este de fapt anul în care se celebrează „100 de ani de la ocupația românească a Basarabiei”.

Simion Ciochină
Simion Ciochină Simion Ciochină este un jurnalist născut în Republica Moldova. Este corespondent DW din 2015.