1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Managementul de criză al Angelei Merkel

Raporturile dintre vest şi Rusia şi criza din Crimeea rămân principalele teme ale presei germane şi apusene. Care se ocupă însă, pe larg, şi de dosarul Hoeneß.

Angela Merkel

Angela Merkel

Înainte ca Uli Hoeneß să-şi anunţe decizia de a accepta verdictul de trei ani şi jumătate închisoare pentru evaziune fiscală, pronunţat de un tribunal german, cazul ilustrului preşedinte al clubului FC Bayern a constituit subiectul unui număr imens de comentarii.

În Germania, cei mai mulţi editorialişti au salutat verdictul, ca o „victorie a statului de drept”, după cum se exprimă Neue Presse din Hanovra. Totuşi unii analişti elogiază cariera de sportiv şi de patron a bavarezului, iar alţii se arată uşor nesatisfăcuţi din cauza numărului mare de chestiuni rămase nerezolvate în proces. Stuttgarter Zeitung crede că audierile judiciare ar fi păcătuit prin excesivă „precipitare”. Alţi observatori evaluează argumentele pro şi contra menţinerii lui, de multă vreme, în fruntea clubului de fotbal din München.

De chestiuni net mai serioase, precum dezbaterea de joi din Bundestagul berlinez asupra Crizei din Crimeea şi a relaţiilor cu Rusia se ocupă Frankfurter Allgemeine Zeitung. Care constată că, ori de câte ori se cere înfierat un stat străin, stânga post-comunistă preferă (precum o face aşa-numitul Partid Stânga) ”să dea în America, decât în Rusia. Dar până şi acest partid s-a văzut silit, după ce a lovit ca de obicei în Washington şi alianţa nordatlantică, să condamne modul de a opera al Kremlinului în Crimeea. Nici măcar la ei nu mai ţin minciunile lui Putin, pretextele şi manevrele lui manipulatoare”.

Influentul ziar conservator din Frankfurt se arată conştient de problemele pe care deteriorarea relaţiilor cu Rusia şi sancţionarea regimului Putin ar putea-o avea asupra economiei germane, dar îi dă dreptate cancelarei, care consideră că „occidentul nu poate să asiste pasiv la modul în care Rusia încalcă regulile dreptului internaţional.”

Die Welt scoate în evidenţă sancţiunile eşalonate împotriva Rusiei, pe care le au în vedere cancelara şi ministrul ei de externe, şi relevă că Berlinul încearcă să calmeze spiritele, de la Washington la Simferopol şi până la Moscova. Dar şi acest cotidian îşi avertizează cititorii care se tem de punerea în pericol a intereselor germane în Rusia, că unitatea şi coeziunea occidentală „ar putea reclama şi sacrificii de ordin economic” şi comercial.

Unii elogiază managementul de criză al cancelarei. Handelsblatt crede bunăoară că Merkel ar fi „în formă maximă” când are de administrat o criză şi că ar fi în stare să vorbească de la egal la egal cu liderii american şi rus. Le Monde e de altă părere.

Ziarul parizian critică politica rusă a Germaniei şi incapacitatea Berlinului de a elabora „o strategie” eficientă, „pe termen lung”, faţă de un ins ca Vladimir Putin şi a situaţiei pe care a creat-o prin iminenta „anexare” a Crimeii. Ziarul deplânge faptul că executivul federal „evită să abordeze tema dependenţei germane de importurile de energie rusească”, dependenţă criticată viguros şi de polonezi.

Le Monde regretă de asemenea respingerea, de către cancelară, a propunerilor Varşoviei menite să amplifice presiunile exercitate asupra concernului energetic rusesc, Gazprom.

În fine, ziarul slovac Sme explică motivul pentru care Putin insistă asupra unui referendum cât mai grabnic în Crimeea, privind alipirea peninsulei la Rusia, în ciuda faptului că populaţia din regiune ar vota oricând în favoarea unei anexări, într-un plebiscit pregătit şi derulat corect. Graba ţarului se explică, pentru că, potrivit cotidianului din Bratislava, „Kremlinul are nevoie de un succes rapid. Fiindcă evenimentele de la Kiev au reprezentat o înfrângere pentru el. Cu atât mai mare e urgenţa unui succes imediat care să demaşte conducerea ucraineană încă înainte de a se consolida ca fiind impotentă şi incompetentă”.

În fine, să mai semnalăm şi un sondaj apărut în ziarul german Handelsblatt pe care agenţia Mediafax l-a citat defectuos. Sondajul demonstrează că majoritatea germanilor, în speţă 57 la sută, consideră că de vină pentru criza ucraineană e de vină vechea conducere din Kiev (în frunte cu Viktor Ianukovici) şi nu noua, cum crede agenţia română de ştiri.