1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Mama Rusia şi perfidul Cipru

Cum văd însă ruşii problemele cipriote? Câteva din reacţiile oficiale şi neoficiale înregistrate la Moscova şi în federaţia rusă cu privire la UE şi la ideea taxei pe depozite bancare sunt realmente instructive...

Ministrul de finanţe cipriot la Moscova

Ministrul de finanţe cipriot la Moscova

„Incorectă, neprofesionistă şi periculoasă” ar fi fost, potrivit purtătorului de cuvânt al preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, soluţia proiectată de occidentali pentru criza cipriotă, soluţie pe care, între timp, a respins-o parlamentul de la Nicosia.

La rândul său, premierul ex-preşedinte al Rusiei, Dimitri Medvedev, n-a scăpat nici el ocazia de a-şi da cu părerea. Soluţia preconizată ar fi fost o „expropriere amintind de metode sovietice”.

E greu de subestimat interesul manifestat de televiziunea publică rusească pentru evenimente cipriote. Spre a nu scăpa nici un detaliu legat de votul din parlamentul cipriot privind impunerea taxei pe depozite bancare, televiziunea de stat rusească, RTR, şi-a întrerupt, caz foarte rar, programul, dedicându-se unei transmisiuni în direct din insula Afroditei.

Pe sticla postului oficial s-au putut vedea tabele conţinând lista lungă a firmelor ruseşti înregistrate în Cipru. Ba s-a vorbit chiar despre banii ruşilor din Cipru. Complet nemenţionate au rămas, în schimb, la televiziunea publică a Moscovei, miliardele provenind din Rusia care au ajuns în Cipru ca bani negri, sau poate cenuşii, pe căi semilegale, sau de-a dreptul ilegale, prin evaziuni fiscale.

Guvernul de la Moscova a criticat dur Uniunea Europeană. Ministrul rus al finanţelor, Anton Siluanov a declarat agenţiei ruse Interfax că Rusia ar fi căzut la pace cu reprezentanţii Eurogrup, acordul celor două părţi stipulând coordonarea eforturilor lor în vederea salvării Ciprului. Or, potrivit lui Siluanov, europenii şi-ar fi încălcat angajamentul,

Fostul candidat la preşedinţia Rusiei, miliardarul Mihail Prohorov, a susţinut, la rândul său, că miza principală a crizei cipriote ar fi, textual, „prestigiul Rusiei”! Conform dăscălelilor sale din revista economică Vedemosti, Ciprul ar fi obligat „să implice Rusia, ca terţă parte, cu drepturi egale, în tratativele cu privire la salvarea insulei. Fiindcă Ciprul e deja datornicul Rusiei, iar Moscova dispune de suficiente mijloace financiare pentru a salva sistemul financiar cipriot cu mijloacele pieţii”, a mai adăugat miliardarul rus.

Potrivit lui Ruslan Grinberg, şeful Institutului Economic al Academiei de Ştiinţe a Rusiei, îndărătul evenimentelor care privesc Ciprul s-ar găsi Germania. Berlinul s-ar arăta hotărât şi ar semnaliza tuturor, „băieţi, nu mai pupaţi bani în mod necondiţionat”. Or, potrivit economistului rus, Ciprul n-a acceptat condiţiile. Ceea ce ar reprezenta „un semnal la adresa Germaniei şi a altor ţări”.

În discuţia sa cu Deutsche Welle expertul moscovit s-a arătat totuşi încredinţat că „se va găsi o soluţie”. Fie şi în ultima clipă. „Fiindcă Europa înseamnă consens şi perpetuarea integrării prin criză”.

În ce-o priveşte, populara ziaristă liberală Iulia Latynina a subliniat că „în modul în care a operat Eurogrup a triumfat reglementarea socialistă şi birocraţia”. Socialismul duce mereu la exproprieri. „Mi-e clar de ce europenii vor să-i exproprieze pe clienţii băncilor cipriote. Se află acolo mulţi bani murdari. Bani, pe care-i doresc băncile europene”. Prin urmare „nu e de fapt, o luptă contra banilor negri. E o luptă pentru ei”, a precizat Iulia Latynina în publicaţia independentă, „Novaia Gazeta”.

La lupta pentru banii ciprioţi a chemat între timp şi extremistul rus, Vladimir Jirinovski. Parlamentarul neofascist a declarat ritos, în forul legislativ, că nu s-ar bucura dacă s-ar micşora averile câtorva parveniţi ruşi, că toţi ruşii ar trebui în schimb apăraţi indiferent cum şi-au câştigat banii. Jirinovski a apărut în parlament îmbrăcat, demonstrativ, în negru şi a declarat că ar fi în doliu „după Cipru, după proprietatea privată, după UE şi zona Schengen”.

O cu totul altă opinie a exprimat Nichita Cricevski, de la Opora Rossii, Asociaţia Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. Comentând reacţiile ruseşti la criza cipriotă, Cricevski a subliniat că „nu există nici un motiv pentru care în Rusia ar trebui compătimiţi hoţii şi funcţionarii publici corupţi care ascund bani în întreprinderi off-shore, bani ce lipsesc la construcţia de şcoli şi spitale. Dacă ne gândim că două treimi din populaţia Rusiei nici măcar nu dispun de un depozit bancar, realizăm cât de făţarnică e isteria provocată de perfidul Cipru”.