1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Mai puțină română și latină deloc

Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti29 decembrie 2015

Cultivarea limbii române înseamnă cultivarea proximității în toate sensurile ei, căci fără o prezență îngrijită în lume, niciun individ nu poate exista cu deplină demnitate.

https://p.dw.com/p/1HVYS
Imagine: picture-alliance/dpa/P. Endig

Noul minister al Educației a dezvăluit propunerile sale de reformă privind ciclul gimnazial. Nu vom intra în detalii (nici nu merită), ci vom prezenta doar propunerile care au atras atenția. Una dintre ele este în tonul declasării progresive care caracterizează educația în limba română de multă vreme: elevii de clasa a V-a, care fac 5 ore de limba română pe săptămână (una pe zi!), vor face de aici înainte numai 4.

De ce ar trebui reduse orele de limba română? Evident, nu ni se oferă nicio explicație. În răstimp, constatăm cu toții că limba vorbită în public, la televiziune, la tribuna Parlamentului și în toate ocaziile este tot mai săracă, mai trivială, mai deficitară. Cu câțiva ani în urmă, CNA a avut excelenta inițativă de a mobiliza câțiva universitari pentru a monitoriza felul în care se vorbește la TV și de a aplica sancțiuni pentru greșelile repetate. Din echipa de monitorizare au făcut parte figuri remarcabile ale filologiei românești, dar tot ceea ce se întâmplă acum la Ministerul Educației merge exact împotriva acelei ințiative. Noul minister condus de ”tehnocrați” (cineva va trebui la un moment dat să explice ce înseamnă acest termen) este complet insensibil la fenomenul degradării limbii vorbite și scrise, semnalată de foarte mulți intelectuali de primă mărime. Dimpotrivă, ministerul pare încredințat că se pierde prea mult timp cu studiul limbii materne și că, în locul ei, ar trebui introduse discipline cum ar fi: ”Educație interculturală”, ”Educație pentru cetățenie democratică” și alte asemenea etichete vagi.

În treacăt fie spus, de ce nu se studiază la școală Constituția, de ce nu se discută anumite articole în corelație cu cunoștințele de istorie modernă și contemporană? Sau chiar antică? În mod surprinzător, Constituția nu este considerată materie de studiu, dar sunt inventate în schimb discipline care par scoase mai curând din arsenalul ideologic al corectitudinii politice. În loc să fie dezvoltată gândirea critică, comparativă, ministerul Educației propune o îndoctrinare pe linia stângii progresiste. Iar paradoxul este că o asemenea ”educație pentru cetățenie democratică”, va crea un mare risc pentru democrație câtă vreme va avea pretenția că predă ”adevărul” despre societate.

Singura disciplină nouă care vine în întâmpinarea unei nevoi reale este ”Educația economică”. Dar ar fi bine să se evite incongruențele de până acum. La clasa a IX-a, de pildă, se face în prezent ”Educația antreprenorială”, în timp ce elementele de bază ale științei economice se predau abia în clasa a X-a. Elevilor li se spun în prima clasă de liceu tot felul de lucruri care au ca premisă că ei știu deja ce este prețul, ce este piața, inflația etc., dar în realitate ei habar nu au.

În sfârșit - se va spune - ”educația pentru cetățenie democratică” și celelalte noi discipline tot în limba româna vor fi predate. E adevărat, dar în ce limbă română? Aceasta este întrebarea. Nu cumva într-o nouă limbă de lemn împănată cu anglicisme indigeste și formulări standardizate, făcute să fie preluate de-a gata?

Suntem pe deplin conștienți că limba română nu este o limbă de circulație mondială și că lumea de mâine pretinde deschideri care până ieri păreau nu doar inutile, dar și neverosimile. Omul nu trăiește doar în cadrul ferecat al națiunii sale și, prin urmare, o nouă paideia nu ar trebui să facă prea mult caz de limbile vernaculare. Suntem de acord, cu micul amendament că a vorbi bine limba maternă este echivalentul unei bune autostrăzi care leagă Bucureștiul de Arad traversând munții, că este asemenea unui excelent mecanism de asistență medicală sau a unui nou urbanism care să te facă să fii mândru de orașul în care trăiești. Cultivarea limbii române înseamnă cultivarea proximității în toate sensurile ei, căci fără o prezență îngrijită în lume, niciun individ nu poate exista cu deplină demnitate.

Admițând totuși că societatea românească are încă nevoie de o deschidere mai largă către lume, de ce nu au fost înmulțite orele de limbi străine? Ministerul propune reducerea orelor de limba română, dar nu propune în schimb mai multe ore de engleză, germană sau franceză!

Nu în ultimul rând, reformatorii dau o nouă lovitură educației în sensul ei vechi de formație umanistă. Singura oră de latină din clasa a VIII-a va fi eliminată. E tot mai clar că ”specialiștii” din acest domeniu sunt de fapt niște ideologi care urăsc tradiția și care vor să extirpe tot ce este legat de genealogie și de dimensiunea istorică a omului. De ce există o statuie a lui Ovidiu la Tomis? Nici măcar acest lucru nu se va mai ști, dar ce importanță are câtă vreme portul Constanța va fremăta de cargouri încărcate cu bunuri de consum până la refuz?