Mai puţini bani pentru înarmare

Nu pacifismul este cel care a îndemnat Brazilia, Germania, Franţa, Marea Britanie, India şi SUA să cheltuiască sume mai mici în sectorul militar, în 2011. "În majoritatea cazurilor a fost vorba despre eforturile acestor state de a-şi asana finanţele", afirmă Carina Solmirano, de la Institutul pentru Cercetarea Păcii din Stockholm (SIPRI).

Pe parcursul următorilor ani, este posibil ca Germania, Franţa şi Marea Britanie să continue politica de reducere a sumelor alocate activităţilor cu caracter militar. Aceeaşi va fi situaţia şi în cazul SUA, mai ales ţinând seama de retragerea trupelor NATO din Afganistan.

"Brazilia şi-a redus cheltuielile cu armata pentru a mai înfrâna puţin creşterea economică şi pentru a-şi ţine în frâu inflaţia. În principiu, în ultimii ani, India şi-a sporit în continuu bugetele alocate sectorului militar. În cifre, în 2011, această creştere a fost de 8,5%. În realitate însă, din cauza inflaţiei galopante, cheltuielile n-au mai fost atât de mari", susţine Solmirano. 

Armata rusă se modernizează

În Rusia, situaţia a evoluat în mod diferit: SIPRI a constatat că, în ultimul an, Moscova a consolidat bugetul cu 9,7 procente. Cu 72 de miliarde de dolari americani investiţi în activităţi militare, în cursul anului trecut, Rusia ocupă locul al doilea după SUA. Pe cea de-a treia poziţie s-a situat China, urmată de Franţa şi Marea Britanie.

Prin sporirea bugetului armatei, Rusia a urmărit să împiedice colapsul care ameninţa sistemul militar. A fost un fel de compensaţie pentru anii în care armata a suferit din cauza lipsei banilor - sunt de părere unii specialişti independenţi. După destrămarea Uniunii Sovietice, ultimele comenzi pentru livrări de armanent au fost în 1991 şi 1992. Dacă Guvernul nu ar fi cheltuit mai mult, armata rusă ar fi ajuns la nivelul uneia dintr-o ţară africană - este de părere Vladislav Shurygin de la Centrul pentru strategie şi analiză tehnologică din Moscova. 

Dar creşterea bugetului armatei presupune riscuri uriaşe: "Mai mullţi bani nu înseamnă automat şi că aceştia sunt folosiţi în mod corect. În perioada în care armata ducea lipsă de fonduri, mulţi ofiţeri au părăsit serviciul militar. De asemenea, din punct de vedere tehnologic, echipamentele ruşilor sunt depăşite", mai spune Shurygin.

Specialiştii sunt de acord că armata rusă trebuie modernizată, însă nu consideră că înarmarea este principala problemă a ţării. Aceştia mai cred că intenţiile armatei ruse sunt de se a pregăti în faţa potenţialelor ameninţări venite din sudul şi estul ţării.

"Pe de o parte, după preconizata retragere a trupelor NATO din Afganistan, în ţările din Asia Centrală islamiştii ar putea provoca noi tensiuni. Pe de alta, Rusia se învecinează cu China - o putere în continuă creştere - dar şi cu Georgia, stat care deja şi-a demonstrat disponibilitatea unui conflict militar", cred specialiştii Centrului moscovit pentru strategie şi analiză tehnologică.

China - puţin sau mult?

Nici China nu se lasă mai prejos: în 2011, guvernul a sporit cheltuielile în sectorul militar cu 6,7%, iar pentru anul în curs este prevăzută o nouă creştere de 11,2%. Deşi occidentul se arată îngrijorat de deciziile Beijingului, Gu Xuewu - directorul Centrului pentru Studii Globale al Universităţii Bonn - crede că reacţiile străinătăţii sunt exagerate. "În China cheltuielile cresc în aproape fiecare domeniu, nu numai în armată. În sistemul social, în educaţie, în cercetare - peste tot se investeşte mai mult", afirmă Xuewu.

Scoase din context şi comparate cu cheltuielile militare ale altor ţări, cele din China reprezintă 2% din PIB - mult sub eforturile financiare ale SUA, Marii Britanii şi Franţei.

Unul din motivele pentru care Beijingul a decis să mărească fondurile ar fi modernizarea şi înnoirea echipamentului de care dispun trupele. În opinia lui Gu Xuewu, armata americană este cu vreo 20-30 de ani înaintea celei chineze "Din cauza situaţiei financiare, SUA sunt nevoite să-şi scurteze bugetul. China are acum şansa să-şi îmbunătăţească performanţele militare, mai ales în marină şi aviaţie",  crede jurnalistul Willy Lam.