1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Mai poate fi salvată Grecia?

Guvernul german pare a accepta ideea că, după 18 luni de criză, Grecia este, totuşi, un stat falimentar. Chiar dacă, public, partenerii de coaliţie continuă să interpreteze partituri diferite.

default

Ministrul liberal al Economiei, Philipp Rösler, vorbeşte despre insolvenţă. Ministrul conservator al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, dezminte scenariile scufundării. De suferit suferă credibilitatea Executivului federal, iar incapacitatea afişată în materie de administrare a crizei vine pe nota de plată a burselor: cursul valutar se duce la vale, indexul acţiunilor la fel, dobânzile pentru tot ce se contaminează cu starea Greciei explodează.

Singura şansă de a mai ajuta Atena este instituirea procedurilor de insolvenţă. Politicienii europeni - şi mai ales cancelarul federal - au nevoie doar de curaj. Insolvenţa, însă, nu înseamnă, în cazul Greciei, ceea ce se obişnuieşte când firmele ajung în incapacitate de plată. În cazul unui stat nu poţi face lichidări. Nu e la fel de simplu ca atunci când trimiţi angajaţii acasă şi plăteşti ratele creditorilor. Cetăţenii unui stat rămân acolo şi după ce statul e declarat falimentar.

Soluţia rămâne o consistentă absolvire de datorii. O parte dintre creditori vor trebui să renunţe la recuperarea banilor împrumutaţi Greciei - în vreme ce statul elen va pierde o parte din averea sa. Dacă, între timp, Grecia rămâne sau nu în zona euro nici nu mai contează. Oricum, datoriile au fost acumulate în euro (340 de miliarde). Oricum nimeni nu va lua în serios drahma.

Introducerea unei noi monede ar avea sens în cazul unui restart absolut al sistemului financiar naţional. Dar ar ieftini exporturile şi ar scumpi importurile. Ar dura decenii până ce ţara s-ar extrage din mlaştina financiară şi ar redeveni credibilă pe plan extern. "Temporar", termenul folosit când se vorbeşte despre retragerea din uniunea monetară, este lipsit de acoperire.

Detaliile tehnice ale absolvirii parţiale de datorii şi cele ale unei reforme monetare în Grecia sunt de mult timp analizate în laboratoarele de la Berlin şi Bruxelles. Ar fi fost iresponsabil să nu iei în calcul astfel de scenarii, chiar dacă e imposibil să anticipezi în cele mai mici amănunte evoluţiile.

De pe urma falimentului de stat vor avea de suferit creditorii rămaşi cu titluri fără acoperire; la fel băncile, statele din zona euro şi Banca Centrală Europeană - care au investit deja în paraşuta de salvare a Greciei. Şi, mai ales, plătitorii de impozite din ţările solvente ale uniunii monetare.

Există şi riscul suplimentar ca, după ce Greciei i se aplică eticheta de insolvenţă, să crească presiunile pe dobânzile aplicate Spaniei, Portugaliei, Italiei sau Franţei - şi, anume, până la niveluri absurde. Nici o paraşută de salvare nu ar mai fi suficient de acoperitoare.

Poate că ar trebui ca insolvenţa să fie declarată nu doar în cazul Greciei ci al tuturor celorlalte state aflate în dificultatea de a-şi returna împrumuturile. Greu de crezut? Dar falimentul Greciei cum era, acum câteva săptămâni?

Autor: Bernd Riegert / icş
Redactor: Medana Weident