1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Mai poate fi salvată Europa?

Pe lângă criza financiară, Europa trece şi printr-o criză culturală. Acum, pe fondul problemelor cu care se confruntă anumite ţări din Uniune, începe să se vadă şi ce moduri de viaţă diferite au europenii.

În efortul comun privind redresarea finanţelor şi reducerea datoriilor, criza a scos la iveală multe prejudecăţi sau stereotipuri naţionale - până acum necunoscute printre europeni. Grecii şi italienii le reproşează germanilor că sunt aroganţi şi exigenţi. La rândul lor, germanii nu văd cu ochi buni stilul de viaţă al vecinilor din sudul continentului.

Aşa să gândească toţi grecii, italienii şi germanii? Cu siguranţă, nu. Dar sunt destui care o fac, iar modul în care gândesc se oglindeşte pe prima pagină a ziarelor, în fotografii, caricaturi şi presa tabloidă. Astfel, Europa dă impresia că alunecă pe panta naţionalismului.

Criza datoriilor - criza de încredere

Criza Euro are capacitatea de a-i învrăjbi pe europeni, susţin unii critici. S-ar putea să fie numai o polemică, însă un lucru este cert: criza scoate la lumină principala problemă a popoarelor din comunitate: "Nu ne confruntăm cu o criză a banilor sau a datoriilor, ci cu o criză de încredere", afirmă jurnalistul Gustav Seibt - autor al mai multor cărţi despre istoria culturii europene.

În Europa există bani destui numai că nu ştim cum să facem investiţii sigure. Creditorii se tem că nu-şi vor recupera capitalul în condiţiile stabilite. Deci, mai întâi, ar trebui recâştigată încrederea acestora: "Când aceast obstacol va fi eliminat - adică atunci când va fi limpede că avem reglementări valabile, realiste şi posibil de respectat - atunci se va soluţiona şi problema datoriilor", adaugă Seibt.

Diversitatea culturală ca provocare

La fel crede şi Meinhard Miegel, reputat economist şi autor de succes. Europenii vor avea nevoie de mult timp pentru a învinge criza de încredere, iar aceasta reflectă cât de diferit gândesc şi trăiesc naţiunile din comunitate, este de părere Miegel: "Încă nu am realizat pe deplin faptul că Europa este un continent eterogen, că avem istorii şi culturi diferite şi că, nu în ultimul rând, aceste deosebiri dintre noi se răsfrâng asupra economiei".

În context, benefică ar fi o consolidare a dialogului culturilor. Dacă europenii nu vor încerca să se apropie, toate eforturile de armonizare economică vor eşua. "Cred că încercarea noastră de a elimina aceste probleme prin uniformizare economică nu va avea succes atâta vreme cât avem culturi diferite. Dar trebuie şi să menţionez faptul că mă bucură aceste diferenţe culturale", explică Miegel.

Simboluri comune

Dar cum putem ajunge la înţelegere culturală? În principiu, Europa se află pe drumul cel bun - consideră Gustav Seibt: "Fireşte, va fi nevoie de simboluri, de experienţe comune - cum ar fi călătoriile. Benefice ar fi şi schimburile de experienţă pe piaţa muncii - mai ales între specialişti. Aceşti oameni ar putea trăi şi munci în alte ţări pentru a constata că poţi prinde rădăcini şi în altă parte, fără a-ţi uita originile".

Rămas bun de la obişnuitul standard de viaţă

Spanien Proteste gegen Sparmaßnahmen

Spania, proteste faţă de politica de austeritate

Europenii au în comun obişnuiţa de a trăi peste mijloacele de care dispun. Statele fac datorii şi pentru a asigura un anumit standard de viaţă al populaţiei. După cel de-al Doilea Război Mondial, în Europa s-a împământenit ideea dreptului de a formula cereri. Dar, în actuale condiţii, aceste pretenţii nu mai pot fi finanţate multă vreme.

Dacă Germania doreşte să-şi ţină în frâu datoriile, nivelul de trai al populaţiei ar trebui să scadă la 40% faţă de actualul standard - adică la standardul din 1960, susţine economistul Meinhard Miegel. Aceeaşi este situaţia şi-n alte state europene.

Dar austeritatea ar prespune multă voinţă, putere de sacrificiu şi încredere. "Provocarea, mai ales din punct de vedere cultural şi politic, constă în a-i convinge pe aceşti oameni că schimbarea - adică renunţarea la lucurile cu care sunt obişnuiţi - nu înseamnă deznădejde, nu. Acestea sunt schimbări pe care le putem face", explică Miegel.

Un nou mod de gândire

Chiar şi în condiţiile în care populaţia ar accepta schimbarea, criza financiară este o criză culturală. Europenii sunt provocaţi să-şi schimbe mentalitatea, iar Miegel este convins că muntele de datorii care îi apasă îi va determina să nu mai vadă actualul confort ca fiind de la sine înţeles. Societatea viitorului va trăi în condiţii modeste. Pentru europeni, schimbarea va însemna o revizuire a modului de gândire, dar fără a-şi pierde speranţa.

Aceştia vor trebui să vadă că societatea poate funcţiona şi în noile condiţii, afirmă Miegel: "Sistemele sociale vor funcţiona, forţa de muncă va fi ocupată. Vom face lucrurile aşa cum le-am făcut şi în trecut, numai că în cu totul alte circumstanţe".