1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Mai multe feluri de parteneriat

Este al patrulea summit de când există "Parteneriatul Estic", al cărui scop este apropierea de vecinii din est. A rămas puţin din optimismul iniţial, crede Barbara Wesel.

La summitul de la Riga au participat reprezentanţi ai tuturor ţărilor estice. Ţări care au traversat perioade extrem de tensionate, chiar dramatice, din punct de vedere politic şi care fie caută calea democraţiei, fie sunt în continuare conduse în chip dictatorial: Ucraina, Georgia, Moldova, Belarus, Azerbaidjan, Armenia.

Preşedintele Belarus, Aleksandr Lukaşenko, care are interdicţie de a intra în UE, a trebuie să trimită un reprezentant oficial. Nici preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, nu a fost prezent la reuniune. Asemănările între cele şase ţări enumerate s-au diminuat substanţial în ultimii ani, culminând cu o dispută, înainte de summit.

Este vorba despre anexarea Crimeei, mişcare pe care Armenia şi Azerbaidjan au denunţat-o într-o declaraţie comună, în care este reamintită şi poziţia oficială a UE în această privinţă, respectiv că a fost încălcat dreptul internaţional.

Interesele ţărilor partenere nici că pot fi mai diferite în acest moment. În timp ce Ucraina, Georgia şi Moldova au semnat, deja, tratate de asociere cu Uniunea Europeană şi doresc să urmeze calea occidentală, celelalte trei ţări privesc în continuare către Moscova. Belarus şi Armenia fac deja parte din Uniunea Economică Eurasiatică, păstorită de Vladimir Putin. Iată însă că statutul acestor ţări nu împiedică UE să colaboreze cu acestea şi în viitor.

"Trebuie să face diferenţa între unele ţări şi altele", a declarat şeful Parlamentului European, germanul Martin Schulz. Acesta este şi motivul pentru care au rezultat mai multe concluzii în urma reuniunii de la Riga. Dictaturile nu au ce căuta în Uniunea Europeană, a spus Schulz, referindu-se, evident, la Belarus. Alte ţări, precum Georgia, au în schimb nevoie de o perspectivă europeană.

Dincolo însă de această exprimare vagă, Schulz a precizat că în următorii ani nu va exista o extindere a UE. La fel de ferm, Schulz a evitat să vorbească despre eventuale promisiuni ferme care ar trebui acordate, în privinţa integrării, cel puţin Ucrainei. Ucraina, a spus Schulz, are nevoie imediată de soluţii, investiţii, locuri de muncă, nu de viziuni abstracte de viitor. Aşadar, cuvântul de ordine al acestui summit a fost "diversificarea": nu toate ţările estice pot fi puse în aceeaşi oală, nu există o politică unitară, ci abordări diferite.

Aşteptări temperate

Ceea ce acum şase ani a fost considerat un pas curajos în direcţia integrării blocului estic în comunitatea europeană aproape a dispărut, iar UE suflă şi în iaurt. Mai ales Angela Merkel face acest lucru. Parteneriatul Estic, a spus cancelara la începutul evenimentului, a trecut prin clipe grele. Cu toate acestea, este un lucru bun că Europa are acest parteneriat. "Uniunea Europeană se diferenţiază de Rusia, prin faptul că acceptă decizia anumitor ţări de a merge într-o altă direcţie", a mai spus şefa cancelariei germane. Ea a precizat că "Parteneriatul Estic nu este un instrument de extindere a UE, ci unul de apropiere" - o exprimare vagă şi clară deopotrivă.

Cancelarul federal austriac, Werner Faymann a folosit în schimb o formulare mai directă: "Să nu promitem lucruri pe care nu le putem oferi, ar fi un gest nesincer". În loc de a discuta despre integrarea în UE, ar trebui să se vorbească despre o mai bună colaborare, a sugerat Faymann.

Aceste lucruri au însă altă rezonanţă când sunt rostite de un reprezentant al ţărilor estice. "Cine urmează calea reformelor şi democraţiei, va avea şi o perspectivă", a spus preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite. Aceasta a precizat de asemenea că din 2016, cetăţenii georgieni ar putea beneficia de un regim preferenţial de acordare a vizelor, dacă, până atunci, vor fi respectate toate condiţiile necesare. De altfel, negocierile privind relaxarea acordării de vize turistice au fost unul din punctele principale abordate la întrunire. Moldova se bucură deja de această relaxare de mai bine de un an, iar Ucraina speră să obţină la rândul ei condiţii similare, foarte curând.

Poroşenko este mulţumit

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko s-a arătat optimist, declarându-se mulţumit de declaraţia finală a summitului, al cărei text a rămas nemodificat de la începutul discuţiilor. Liderul de la Kiev n-a precizat nimic în legătură cu "perspectiva concretă de aderare", solicitată de ministrul său de externe, Pavel Klimkin, cu puţin timp în urmă într-un interviu acordat cotidianului Die Welt.

În opinia lui Poroşenko, Parteneriatul Estic înseamnă că fiecare ţară decide singură cât de multe şi de serioase sunt ambiţiile ei europene. Ucraina, a reafirmat el, rămâne profund ancorată pe calea reformelor.

Vă mai recomandăm