Mai multe drepturi pentru refugiaţi

Reprezentanţi ai organizaţiilor Amnesty International şi Pro Asyl s-au prezentat în Bundestag şi au deplâns situaţia umanitară a refugiaţilor care traversează Marea Mediterană pentru a ajunge în ţările europene.

"E timpul să se abordeze acest subiect", a declarat Günther Burkhardt de la Pro Asyl.

Potrivit lui, "avem nevoie de un nou curs politic în domeniul diplomaţiei, internelor, justiţiei, economiei şi ajutoarelor de dezvoltare, care să se orienteze în funcţie de respectarea drepturilor omului". Burkhard a cerut în plus şi introducerea unei reglementări care să permită şederea permanentă a refugiaţilor din Germania care nu dispun de acest drept.

Ar fi vorba, potrivit lui, de 60.000 de persoane care trăiesc în Republica Federală de mai bine de şase ani, fără să aibă posibilitatea de a obţine, prin lege, permanentizarea şederii lor. Or, "cei ce trăiesc de multă vreme în această ţară trebuie să obţină dreptul să rămână", a mai declarat reprezentantul organizaţiei Pro Asyl, criticând prestaţia în domeniu a precedentei guvernări creştin-social-democrate.

Concomitent Burkardt a subliniat că militează în favoarea adoptării unei reglementări pan-europene "coerente şi solidare" faţă de refugiaţi în sfera azilului, o reglementare care să corespundă, după cum s-a exprimat el textual, „atât dreptului internaţional cât şi standardelor umanitare”.

Amnesty International şi Pro Asyl au revendicat de asemenea distribuirea solidară a sarcinilor vizând protecţia refugiaţilor, respectiv restabilirea sau reaşezarea lor în ţările în care s-au refugiat.

S-a dovedit că programul primirii de refugiaţi irakieni în Germania a funcţionat bine, a reliefat şi Wolfgang Grenz de la Amnesty International, care a elogiat guvernul federal pentru hotărârea sa de a accepta stabilirea în ţară a 2500 de oameni din Irak.

Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului ar dori însă ca noul guvern să contribuie la modificarea politicilor europene privind repatrierea refugiaţilor de către ţările situate la frontierele continentului. E vorba între altele de refugiaţii ajunşi în ţările mici ale UE, precum Malta, Ciprul şi Grecia, care ar fi suprasolicitate şi n-ar mai face faţă situaţiei.

În fond, au mai susţinut reprezentanţii acestor organizaţii, nu trebuie să existe nici un spaţiu, nici măcar în Marea Mediterană, în care drepturile omului să-şi piardă validitatea.

Ca atare ei s-au pronunţat şi în favoarea modificării directivelor în baza cărora funcţionează FRONTEX, agenţia europeană de apărare a frontierelor.

Autori: Sabine Ripperger/Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident