Mai mult control pe pieţele financiare

La această întrebare încearcă să răspundă bancheri şi politicieni din lumea întreagă. Măsuri concrete a anunţat însă până acum doar preşedintele SUA, care vrea să modifice radical modelul de afeceri al băncilor. Iniţiativa lui Barack Obama i-a pus în mişcare şi pe europeni, care vor să evite o abordare unilaterală, doar de către America, a acestei probleme. Guvernul german vrea să prezinte reglementări privind reformarea autorităţilor de supraveghere financiară, care să fie adoptate la nivel mondial.

Afacerile bancare funcţionează din nou ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. După pierderi de miliarde în 2008, Deutsche Bank a anunţat pentru 2009 profituri de cinci miliarde de euro. Cetăţenii, dar şi politicienii, se freacă la ochi: nu a fost până de curând sectorul financiar mondial în pericol de prăbuşire? Gregor Gysi, şeful grupului parlamentar al Partidului Stângii, consideră că şi guvernul de la Berlin este vinovat pentru că băncile, în loc să plătească pentru criza generată, sunt din nou în acţiune fără probleme:

"Nu trebuie să uităm că băncile nu speculează cu banii lor, ci cu banii clienţilor, ceea ce le face neglijente. Băncile fac din nou afaceri cu paradisurile fiscale, speculează în lumea întreagă, ca şi când nu ar fi existat o criză. Guvernul nu este în stare să reglementeze acest sector, deşi avem mare nevoie de aşa ceva."

Criticile lui Gysi nu sunt departe de adevăr. Guvernul german s-a angajat la summitul financiar de la Pittsburgh, în septembrie, să limiteze salariile bancherilor, să înăsprească normele de capital propriu şi lichiditate. Nu s-a făcut însă până acum nimic concret în direcţia unui proiect de lege de limitare a bonusurilor pentru manageri. Lucrurile se vor schimba: executivul de la Berlin pregăteşte un concept general de reglementare a pieţelor financiare, care va curpinde trei elemente principale - explică politicianul creştin-social, Hans Michaelbach:

"Este vorba de o îmbunătăţire a supravegherii, de reglementări mai bune şi de participarea băncilor la costurile sectorului financiar. Nu merge ca profiturile din sistem să fie păstrate de bănci, pierderile să fie trecute contribuabililor iar asumarea riscurilor şi responsabilitatea să fie decuplate."

Toate băncile importante vor contribui la un fond de risc, din care se vor finanţa ulterior evetuale salvări de la faliment. Înfiinţarea acestui fond va fi corelată cu modificarea legislaţiei privind falimentul bancar, la care lucrează în prezent ministerele Justiţiei şi Finanţelor.

Liderul în probleme financiare al facţiunii conservatoare din Bundestag, Leo Dautzenberg: "Avem nevoie de organe de control mai puternice, cu instrumente de acţiune pe măsură, care să poată interveni la nevoie şi în procesele bancare, atunci când există dovezi clare că acţiunile băncilor prezintă risc ridicat de faliment."

Până acum, acest lucru nu s-a făcut, după cum arată şi exemplul finanţatorului imobiliar Hypo Real Estate. Acolo au existat semnale de avertizare cu mult înainte de falimentarea băncii, dar autorităţile de supraveghere nu au putut interveni.

O problemă este şi că autorităţile financiare sunt în Germania foarte divizate. Băncile şi societăţile de asigurări sunt supuse controlului BAFIN, oficiul federal de supraveghere a sectorului serviciilor financiare. Atribuţii în acest sens are şi banca naţională a Germaniei, Bundesbank.

Dacă societăţile de asigurări nu sunt active pe plan naţional, atunci sunt controlate doar de autorităţi regionale. Intermediarii de asigurări, fonduri de investiţii, produse ipotecare şi contracte de credit, sunt verificaţi de o altă autoritate, care reglementează, printre altele, protecţia consumatorului. În viitor, controlul sectorului financiar va reveni băncii naţionale, ceea ce va duce la o îmbunătăţire a mijloacelor de reacţie. Expertul financiar Dautzenberg explică: "Pentru o reglementare mai fermă avem nevoie de un sistem de supraveghere mai eficient decât cel prezent. Trebuie să fie de asemenea un sistem valabil la nivel european. Trebuie să vedem cum vom delimita atribuţiile la nivel european şi naţional."

Totuşi, ajungerea la un acord internaţional pe aceste teme necesită timp iar multe state naţionale au interese proprii. Pentru a grăbi procesul şi a evita abordările unilaterale , guvernul german i-a invitat pe miniştrii de Finanţe din G20 şi pe şefii băncilor centrale din aceste ţări la o reuniune la Berlin la sfârşitul lunii mai. Întâlnirea va pregăti summitul G20 de la Toronto şi va încerca să armonizeze poziţiile principalelor economii ale lumii pe tema reformei sistemului financiar.

Autor: Sabine Kinkartz/ Ovidiu Suciu
Redactor: Rodica Binder