1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Mai multă spaimă, mai multe misiuni militare

Maniera în care se relatează despre NATO în Europa de Est ar putea renaşte modelul confruntativ al clivajului est-vest în gândirea politică. Aceasta este concluzia unui studiu al Universităţii Bamberg.

DW: Pentru a descuraja Rusia, NATO îşi consolidează prezenţa în Europa de Est. În studiul dumneavoastră aţi analizat exact un asemenea scenariu. Ca fundament aţi ales un articol publicat în Der Spiegel în 2014, la începutul crizei ucrainene. Cum aţi procedat?

Fabian Gebauer: Am fost interesaţi să aflăm în ce măsură scenariile ameninţătoare pot actualiza fostul tip de gândire est-vest. Pentru a investiga acest aspect am împărţit subiecţii în două grupuri. Un grup a primit spre lecturare articolul original, celălalt un articol fără termeni militari şi fără scenarii sumbre. Un articol conţinea cuvinte-cheie şi reprezentări grafice cu mărimea efectivelor militare şi simboluri ale tancurilor pe ambele pagini. Celălalt nu. Apoi aceste două grupuri s-au împărţit în subgrupuri - unii credeau într-o ameninţare existenţială, alţii nu percepeau niciun pericol. La finalul studiului subiecţii au răspuns la întrebarea în ce măsură ar fi necesară prezenţa trupelor germane pe flancul de est. Pentru noi, interesantă era şi teoria managementului terorii (TMT). Conform TMT, în încercarea de a depăşi teama faţă de propria perisabilitate, oamenii au dezvoltat o metodă de gestionare a acestei angoase, printre altele prin încercarea de a perpetua valori, îndeobşte culturale.

Care este principala concluzie a studiului?

Am descoperit că 70% dintre persoanele care au citit articolul original din Der Spiegel au fost pentru mobilizarea militarilor germani la graniţa estică a NATO. Doar aproximativ 30% dintre cei care au citit varianta cosmetizată a articolului au fost de aceeaşi părere. Şi am mai constatat că ameninţările, descrise parţial în articolul din Der Spiegel, produc acelaşi efect pe care îl au ameninţările existenţiale asupra oamenilor (conştienţi de caracterul iminent al morţii).

Altfel spus, când oamenii sunt confruntaţi cu ameninţări la adresa vieţii lor, creşte şi disponibilitatea de luptă sau acceptanţa misiunilor militare?

Da, potenţial există mereu. Fiindcă, în anumite condiţii, intervenţia militară este o cale de protejare a propriilor valori şi de diminuare a spaimei.

Credeţi că un asemenea scenariu (n.r. Europa de Est în pericol din cauza Rusiei) nu există, ci presa este cea care ni-l sugerează?

Nu pot să-mi dau seama cât de real este sau nu. Ca psiholog pot spune numai faptul că în societatea germană disponibilitatea faţă de misiunile militare active este scăzută. În orice caz, dacă reprezentarea aceasta conflictuală "est contra vest", "Rusia contra NATO" ar creşte, şi oamenii sunt gata să-şi revizuiască gândirea. Ameninţarea declanşează spaima, iar această spaimă trebuie anulată - chiar şi prin mijloace militare.

Ce le-aţi recomanda jurnaliştilor?

Aş spune că publicaţia Der Spiegel avea alternative la articolul publicat. Ştiu din cercetările anterioare că e important ca oamenii să aibă alternative care nu se concentrează unidimensional pe un scenariu ameninţător. Importantă este şi empatia, înţelegerea celuilalt. Nu există numai binele contra răului, ci o vedere diferenţiată.

Rezultatele studiului amintesc de situaţia din Rusia. În presa rusă, Ucraina şi occidentul sunt prezentate ca o ameninţare. Pe acest fond pare să sporească disponibilitatea societăţii ruse faţă de intervenţiile militare. Din studiul dumneavoastră se înţelege că presa poate alimenta o asemenea stare de spirit. Este adevărat?

Da. Este o dovadă în acest sens. Dacă în Rusia acesta este elementul predominant, studiul nostru este omologul vestic. Pentru a ieşi dintr-o asemenea situaţie este nevoie de înţelegere. Poate intenţia generală nu este de a ne ameninţa reciproc (...) Dar în condiţiile în care oamenii văd numai scenarii sumbre, ameninţătoare, unidimensionale, fără alternative, creşte şi posibilitatea asumării modelului militar din această gândire confruntativă, est-vest.

Fabian Gebauer este cercetător la catedra de Psihologie Generală a Universităţii Bamberg, specializat printre altele pe atitudini politice şi ameninţări existenţiale.