1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Mai este Turcia un stat de drept?

După arestarea unor ziarişti turci la finele săptămânii trecute, două procese care vor debuta zilele viitoare împotriva unor opozanţi ai regimului întăresc temerea că principiul statului de drept se erodează în Turcia.

Opinia publică ştie că asupra guvernului turc planează grave acuzaţii de corupţie. La împlinirea unui an de la lansarea acestor acuzaţii, pe 17 decembrie, adversari ai preşedintelui Recep Tayyip Erdogan se revăd însă în faţa justiţiei. Începând de marţi, 35 de suporteri ai clubului de fotbal Besiktas Istanbul vor fi judecaţi pentru tentativă de lovitură de stat. Procurorii cer condamnarea lor la închisoare pe viaţă, fiindcă i-ar fi incitat pe protestatarii din Parcul Gezi să se răscoale împotriva guvernului.

În cadrul unui alt proces, care debutează miercuri tot la Istanbul, procurorii acuză patru jurnalişti că ar fi trădat secrete de stat. Potrivit acuzării, Ibrahim Yildiz şi Aykut Kücükkaya, angajaţi ai ziarului "Cumhuriyet", şi Mustafa Ilker Yücel, împreună cu Murat Simsek, angajaţi ai cotidianului "Aydinlik", ar trebui să fie condamnaţi la câte 10 ani închisoare. Cele două publicaţii nu au respectat primăvara trecută o interdicţie de abordare a unor subiecte sensibile şi au relatat despre o întâlnire secretă la care au participat înalţi responsabili guvernamentali. Subiectul întâlnirii: o posibilă intervenţie militară a Turciei în Siria vecină. Discuţiile fuseseră înregistrate fără ştirea participanţilor.

La sfârşitul săptămânii trecute, poliţia l-a arestat pe Ekrem Dumanli, redactor-şef al cotidianului "Zaman", care aparţine mişcării conduse de predicatorul islamic Fethullah Gülen. O dată cu el au fost arestaţi şi alţi angajaţi ai mass-media controlate de predicator. Gülen este considerat un adversar al lui Erdogan.

Dumanli şi ceilalţi arestaţi au ceva comun cu suporterii Besiktas şi cu cei patru ziarişti aflaţi în aşteptarea procesului. Ei cu toţii au produs neplăceri guvernului. Preşedintele Erdogan şi premierul Ahmet Davutoglu sunt de părere că protestele din Parcul Gezi şi publicarea înregistrării unor convorbiri telefonice purtate de membri ai guvernului după lansarea acuzaţiilor de corupţie la adresa partidului la putere, AKP, au fost acţiuni coordonate, având ca scop destabilizarea ţării şi răsturnarea guvernului.

UE a consemnat în ultimul raport de ţară consacrat Turciei existenţa unor neajunsuri la capitolele libertatea presei şi combaterea corupţiei, iar valul de arestări de la finele săptămânii trecute a fost criticat cu indignare de responsabili europeni. Şi reprimarea protestelor din Parcul Gezi a fost condamnată la vremea respectivă de instituţiile de la Bruxelles. Acum se aşteaptă ca debutul proceselor intentate fanilor Besiktas şi celor patru ziarişti să producă o nouă răcire a raporturilor dintre UE şi Ankara. O altă sursă de nemulţumire este proiectul de lege a siguranţei care va conferi puteri sporite statului turc dacă va fi votat în Parlament.