1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Mai e posibilă o schimbare în politica externă?

Primele declarații publice ale noului ministru de externe, Cristian Diaconescu, sugerează că în politica externă a României se va produce cel puțin o schimbare de ton.

Cristian Diaconescu. The new Foreign Affairs minister of Romania, during the first official session of the new-elected Parliament, Friday, December 19, 2008. Foto Cristian Stefanescu

Cristian Diaconescu

Președintele Traian Băsescu a declarat marți că schimbarea ministrului nu va antrena și o schimbare de politică. Dar faptul că politica externă a României va rămâne aceeași nu e deloc ceva liniștitor, nici pentru partenerii europeni și cu atât mai puțin pentru cetățenii României, care, dintr-o altă perspectivă, așteaptă mai multă eficacitate.

Din fericire însă primele declarații ale noului ministru Cristian Diaconescu marchează, în mod cert, o schimbare de ton. Cu privire la Olanda, țara care a fost ținta criticilor lipsite de tact ale fostului ministru Teodor Baconschi, Diaconescu a spus în cadrul unor declarații la RFI: ”N-aş spune că Olanda blochează. Olanda este o ţară care citeşte cu foarte mare scrupulozitate raportul Comisiei Europene în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului judiciar în România. Deci nu numai o convingere retorică este necesară, ci şi progrese interne şi pe de altă parte demersuri cât se poate de clare, pentru a explica ireversibilitatea acestor progrese”.

Așadar obiectivele rămân neschimbate, dar mijloacele ar putea primi o însemnată primenire.

Fostul ministru declarase invariabil că Olanda blochează admiterea României în spațiul de liberă circulație a persoanelor din ”motive de politică internă”, care nu pot fi cu adevărat justificate în planul politicii internaționale. Lăsând la o parte că afirmația este, în sine, jignitoare, ea conține o interpretare politică îndoielnică. A sugera că politica internă pune piedici nelegitime politicii externe spune, în mod riguros, fie că democrația Olandei (în cazul de față) este defectuoasă, fie că suveranitatea națională a statelor ar trebui limitată dincolo de prevederile documentelor europene.

Desigur ministrul Teodor Baconschi nu a spus aceste lucruri, dar ele sunt implicate în afirmațiile sale, care nici nu îi aparțin propriu-zis, ele făcând pare din limbajul curent al diplomaților. E ceva comun în mediile informale ale diplomaților să trateze de sus politica internă în care văd adesea − și nu neapărat fără motive − obstacole în calea misiunii lor. Dar a transfera acest jargon în declarațiile oficiale a fost cu siguranță o greșeală, pe care noul ministru și-a propus să o îndrepte.

Bineînțeles că este posibil ca democrația internă a unei țări să fie grav tulburată cu efecte externe perceptibile, dar din nefericire România nu are autoritatea morală să susțină că Olanda a deraiat de la linia europenismului. Și poate că prima greșeală care ar trebui reparată este aceea, similară, față de Franța. Adoptând o neadecvată și pripită dezinhibare, oficialii români de rang înalt (și în primul rând președintele Traian Băsescu) au tratat Franța ca pe o țară cu probleme încadrabile în paragrafele cu sancțiuni ale Comisiei Europene.

De aici au decurs apoi mai multe greșeli, cum a fost bunăoară subiectul Libiei. Cu intenția de a pune obstacole lui Nicolas Sarkozy, președintele Traian Băsescu s-a opus intervenției militare împotriva regimului lui Muammar al-Gaddafi, plasându-se oportunist sub pulpana Germaniei, care refuzase ea însăși intervenția. Dar Germania a regretat mai târziu că s-a izolat de partenerii săi cei mai apropiați, iar întreaga evoluție a faptelor a confirmat poziția inițială a președintelui Franței. Diplomația românească a făcut greșeli grave pe plan european și nu a fost vorba doar de o retorică nesupravegheată, ci în primul rând de fapte.

În sfârșit este cunoscut faptul că aceste greșeli aparțin nu atât ministrului Teodor Baconschi, cât președintelui Traian Băsescu ceea ce conservă pe mai departe circumspecția cu privire la posibilitatea unor schimbări reale.

Autor: Horațiu Pepine, DW-Bucureşti
Redactor: Medana Weident

Vă mai recomandăm