1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Mai e nevoie oare de procese intentate criminalilor nazişti?

La 11 august, un complet de judecată german va pronunţa verdictul în procesul lui Josef Scheungraber, un ofiţer din Wehrmacht acuzat pentru participarea sa la aşa-numite acţiuni de represalii.

default

Ivan Demianiuc, "călăul de la Sobibor"

Dislocat în 1944 în Toscana, Scheungraber s-a făcut vinovat, potrivit acuzării, de asasinarea a cel puţin 14 oameni. Mai răsunător promite să fie procesul faimosului Ivan Demianiuc.

La Aachen, în vestul Republicii Federale urmează să înceapă în octombrie audierile judiciare intentate lui Ivan Demianiuc, „Ivan cel groaznic“ şi „călăul de la Sobibor“, după cum l-au supranumit supravieţuitorii lagărelor de exterminare naziste în care, potrivit acuzării, Demianiuc pare să fi ucis din martie şi până în septembrie 1943 aproape 30.000 de mii de oameni.

Dienstausweis John Demjanjuk

Legitimaţia de serviciu a lui Demianiuc

Câţi mari criminali nazişti au scăpat până azi nejudecaţi şi nepedepsiţi? În Italia, Scheungraber s-a văzut condamnat la moarte, în contumacie, în timp ce tribunalul din München i-a consacrat aproape un an de investigaţii şi audieri. Dar ofiţerul din Wehrmacht nu este decât un peşte mic, în comparaţie cu marii asasini în masă de felul unui Alois Brunner. Dictatura siriană i-a oferit azil lui Brunner, care s-a făcut vinovat de deportarea a zeci de mii de evrei în fabricile de ucis oameni edificate de nazişti în Europa. Brunner trăieşte bine-mersi la Damasc.

La rândul său, Aribert Heim, un medic al morţii, care a funcţionat în lagărele de concentrare de la Sachsenhausen, Buchenwald şi Mauthausen e dat dispărut de la începutul anilor 60. Pe lista centrului Simon Wiesenthal figurează în prezent 10 nume de mari criminali nazişti, a căror traducere în justiţie o revendică. Unii dintre ei sunt nonagenari, ceea ce însă, potrivit experţilor, nu constituie un motiv pentru scutirea lor de judecată.

Aribert Heim

Medicul-criminal, Aribert Heim, de negăsit pentru autorităţile germane

Mai problematic e cazul celor care, spre deosebire de Ivan Demianiuc, nu pot fi găsiţi, în pofida eforturilor depuse de Centrala germană de la Ludwigsburg pentru Elucidarea Crimelor Naziste. După prăbuşirea imperiului comunist, unii dintre colaboratorii centrului au investigat timp îndelungat în arhivele sovietice din Rusia, Ucraina şi alte foste state-satelit ale Moscovei. Cu toate acestea, prea puţin din marii asasini în masă au fost depistaţi, arestaţi şi judecaţi.

În procesul iniţial de la Nürnberg, în 12 audieri ulterioare şi în cele derulate imediat după război în faţa unor Curţi Marţiale au putut fi condamnaţi mai întâi 22 din principalii ciraci ai regimului nazist, apoi diverşi complici ai lor. Peste 170.000 de suspecţi au fost verificaţi, însă doar patru la sută dintre ei s-au ales cu sancţiuni penale. Israelul a reuşit să-l captureze, să-l judece şi să-l execute pe Adolf Eichmann, factorul responsabil pentru punerea în aplicare a programului de exterminare a evreilor.

Mengele Porträt

Josef Mengele, medicul-şef de la Auschwitz, într-o fotografie din 1938

Au scăpat în schimb de pedeapsă figuri sinistre precum Josef Mengele, faimosul medic-şef de la Auschwitz, ori Martin Bormann, factotumul guvernului lui Hitler. De Bormann nu se ştie mai nimic. Mengele pare să fi murit înecat în Brazilia.

Mai e oare necesară în prezent urmărirea judiciară a criminalilor nazişti? Dată fiind unicitatea şi anvergura fără precedent şi fără egal a ororilor naziste comise în fabrici ale morţii destinate lichidării pe cale industrială a unui popor întreg, e clar că aceste crime nu pot fi prescrise. Procesele sunt cu atât mai necesare, cu cât nimic nu le poate înlocui utilitatea în domeniul demascării mecanismelor care au stat la baza căderii în barbarie a unui popor civilizat precum cel german.

Autor: Daphne Gratwohl/Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz