Mai bine mai tîrziu decît niciodată?

"Mai bine mai tîrziu decît niciodată", par să creadă unele ziare din Londra, printre care The Guardian, care solicită deschiderea unei anchete britanice menite să elucideze circumstanţele morţii prinţesei Diana. Revendicarea gazetarilor englezi survine în reacţie la publicarea unei scrisori din octombrie 1996 atribuite prinţesei, în care Diana îşi exprimă teama că va cădea victimă unui complot. Misiva susţine că o anumită persoană, a cărei identitate a fost escamotată de editorul scrisorii date publicităţii de servitorul Dianei, Paul Burell, ar încerca să-i organizeze prinţesei un fatal accident de maşină. Un atare accident avea să aibă loc 10 luni mai tîrziu. In context, londonezul "Guardian" scrie, că "avem în acest caz de-a face fie cu o extraordinară coincidenţă, fie cu darea în vileag a unei conspiraţii reale. In ambele cazuri acuzele pe care le conţine scrisoarea trebuie supuse unei investigaţii oficiale"

Aftenposten din Oslo semnalează ceea ziarul norvegian consideră a fi o schimbare tardivă, dar binevenită. In speţă faptul că, în cursul turneului său asiatic, "preşedintele Bush s-a arătat gata să-i asculte şi să-i consulte pe alţii", în loc să procedeze la acţiuni unilaterale. Cu ce anume s-a confruntat Bush, între altele, în cursul acestui turneu, constituie subiectul unui comentariu publicat de cotidianul berlinez Die Welt. Articolul condamnă în termeni fără echivoc remarcile virulent antisemite ale preşedintelui malaiezian Mohamed Mahatir făcute la conferinţa statelor islamice. Comentariul subliniază că în lumea arabă şi musulmană, vechiul antisionism, îndreptat împotriva statului israelian, s- a transformat într-o generică ură faţă de toţi evreii. Autorul semnalează alarmat că tot mai mulţi aşa-zişi moderaţi, inclusiv din rîndul stîngii occidentale se alătură organizaţiilor teroriste Hamas, Hizbolah, finanţatorilor acestor grupări şi celor care le înarmează într-un refuz total de a recunoaşte dreptul la existenţă a statului evreu. Articolul relevă însă că "se strîng şi rîndurile prietenilor sionismului şi ai acestui stat evreiesc democratic, spre a-i apăra dreptul la libertate, securitate şi independenţă".

Atîta doar că lupta împotriva terorismului, care ameninţă nu numai Israelul, ci întreaga lume occidentală, se vădeşte a fi mai dificilă decît au crezut mulţi, după cum rezultă dintr-un memorandum al şefului Pentagonului. New York Times îşi elogiază propria prudenţă şi opoziţie faţă de războiul irakian, salutînd simultan şi ceea ce ziarul american consideră a fi mintea de pe urmă a lui Donald Rumsfeld. Cotidianul notează textual: "mai bine mai tîrziu decît niciodată".

"Rumsfeld i-a stricat buna dispoziţie lui Bush, făcîndu-şi griji în privinţa progresului campaniilor din Irak şi Afganistan", de a căror necesitate l- ar fi convins chiar el, pe Bush, afirmă, cu satisfacţie Nezavisimia Gazeta din Moscova. Suedeutsche Zeitung din Muenchen consideră că meditaţia autocritică a mult duşmănitului Rumsfeld i-ar fi adus pentru prima dată şefului Pentagonului noi prieteni.

Frankfurter Allgemeine Zeitung pune degetul pe rană, reliefînd "rigoarea şi precizia gîndirii ministrului american al apărării", ale cărui îndoieli şi observaţii pesimiste cu privire la succesul strategiei antiteroriste a Americii au un rost clar. Citim în ziar: "nu întîmplător, adnotările sale reformiste sunt adresate propriilor militari şi incapacităţii lor de a gîndi curajos şi neortodox. Chiar dacă s-ar putea ca elanul său novator să fie exagerat, Rumsfeld reflectînd la crearea unei noi instituţii militare, fapt e că restructurarea forţelor armate americane s-a împotmolit".

În timp ce ziarele germane insistă asupra deficitului bugetar fără precedent al Republicii Federale, cerînd grabnice reforme, o serie întreagă de editoriale abordează situaţia din Irak din persepctiva conferinţei donatorilor de la Madrid. In context, presa europeană se împarte în genere, ca şi înaintea campaniei irakiene, într-una ostilă Americii şi alta favorizînd reconcilierea transatlantică printr-o contribuţie generoasă la efortul financiar al reconstrucţiei, stabilizării şi democratizării irakiene. Die Welt subliniază că, în ciuda erorilor americane de apreciere a dificultăţii misiunii irakiene, acest stat arab s-a transformat în bine într-un chip extraordinar în răstimp de 5 luni. "Avînd în vedere interesul tuturor ca acest progres să continue în mod alert", ziarul deploră că Germania şi Franţa "continuă să trateze Irakul ca o bombă cu explozie întîrziată" şi nu renunţă la vechiile resentimente împotriva Washingtonului, spre a pune umărul la relansarea ţării distruse de dictatura lui Saddam.