Mai bine de Mărţişor decît niciodată

De pe CC al PCR n-a decolat ce-i drept, dar plecarea lui în Republica Dominicană le-a oferit haitienilor un cadou similar celui obţinut de revoluţia română prin precipitata fugă a Ceauşeştilor. Demisia preşedintelui Jean Bertrand Aristide, primul şef de stat ales cîndva democratic de nefericitul popor haitian e azi tema de căpătîi a editorialelor occidentale. Care, de mărţişor, se mai ocupă şi de alte cadouri notabile: cel făcut de electoratul german, spre supărarea stîngii guvernamentale de la Berlin, creştin-democraţilor din landul Hamburg, al căror şef, Ole von Beust, a fost ales cu o suprinzătoare majoritate absolută la cîrma portului hanseat. Mult comentat e şi darul făcut de justiţia belgiană porpriului popor, prin amorsarea celui mai amplu proces din istoria ţării, cel intentat lui Marc Dutroux pentru răpirea, sechestrarea, violarea şi asasinarea a 4 fete. "Atenţia întregii lumi", scrie în context ziarul flamand De Standaard, "se îndreaptă acum asupra ţării noastre. Victimele lui Dutroux, familiile fetelor , întreaga Belgie au avut mult de aşteptat pînă la deschiderea acestui proces al secolului", scrie ziarul, întrebîndu-se dacă Dutroux va "oferi în fine clarificările aşteptate", (dacă va admite nu doar sechestarea adolescentelor, ci şi asasinarea lor) sau "dacă va continua să se cantoneze în echivoc, acuzîndu-i pe alţii. Belgia, avertizează cotidianul din Bruxelles, "n-are dreptul să-şi permită de această dată un dezastru judiciar". "La Nouvelle Republique du Centre-Ouest" evocă oroarea provocată de crimele atribuite lui Dutroux, la arestarea sa acum 8 ani, şi faptul că, de atunci, nu doar în Belgia, ci aiurea, "pedofilia a încetat să se mai bucure de vălul vinovat de tăcere care obişnuia să înconjoare abuzurile sexuale săvîrşite asupra copiiilor. In urma afacerii Dutroux, protecţia copiiilor a devenit un cuvînt de ordine, iar procesul actual ar fi bine să trezească definitiv opinia publică în chestiunea dispariţiei celor mici, a suferinţelor lor insuportabile şi implicarea crimei organizate în asemenea fărădelegi". "Mai bine mai tîrziu decît niciodată", exclamă şi Osnabruecker Zeitung din Germania, salutînd dispariţia de la cîrma haitiană a preşedintelui Aristide. Ziarul speculează cu privire la perespectivele de viitor ale demolatei democraţii haitiene, cerînd, ca şi majoritatea celorlalţi comentatori, "sprijin internaţional pentru instituirea unui guvern de tranziţie şi refacarea stabilităţii în ţară". Cu optimism de nimic justificat în afara prezenţei în Haiti a trupelor americane şi eventual franceze cotidianul crede că ţara are, "cel puţin teoretic, şansa unui nou debut democratic". Un debut care însă riscă să fie compromis de probabila acaparare a puterii de către rebeli. "Aristide", scrie şi Handelsbnlatt din Duesseldorf, "a dispărut. Aceasta-i vestea bună. Cea proastă e că violenţele continuă iar posibilul acces la putere al rebelilor învingători e un coşmar". Fosta putere colonială Franţa, precum şi SUA ar fi, potrivit ziarului, obligate să restabilească ordinea şi democraţia, după ce "au asistat atît de multă vreme la prăbuşirea ordinii de stat în Haiti". In timp ce Berlingske Tidende din Copenhaga crede că, în ciuda alegerii sale democratice, Aristide a făcut bine să fugă din ţară, Financial Times din Londra pledează în favoarea reinstaurării lui la putere cu ajutorul Naţiunilor Unite, o poziţie la fel de izolată printre editorialişti precum vocea profetului din pustie. Dar toţi comentatorii, inclusiv şi mai ales cei care s-au opus intervenţiei americane din Irak, cheamă acum la unison SUA să scoată castanele din foc. New York Times elogiază ca atare dislocarea de puşcaşi marini americani în Caraibe, iar cotidianul austriac Die Presse consideră că "e în interesul SUA să împiedice definitiva prăbuşire în anarhie a unui stat situat propria ogradă americană, pe care l-ar putea apoi utiliza ca bază de operaţiuni diversele reţele teroriste internaţionale". Una e să ceri altora să ajute, cu totul altceva să-ţi asumi singur misiunea de a acorda mărţişoare. Mai ales cînd e vorba de ţări precum România. Cotidianul regional estgerman Maerkische Oderzeitung înfierează bunăoară decizia ministrului german de externe, Joschka Fischer, de a pleda în favoarea versiunii ample a extinderii UE. Fischer, scrie ziarul textual, " s- a dezis subit de ideea unei Europe in nuce, deci restrînse, descoperind în schimb proiectul strategic al unei Europe mult lărgite". Citez în continuare: "De ce oare simte coaliţia de stînga de la Berlin nevoia înglobării unor ţări greu digerabile precum Ucraina, sau România, etc.? Doar pentru a face loc Turciei, situate la marginea Europei? Compasul politic extern al guvernului social-ecologist (din Germania) e greu de desluşit", citat închis.