1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Mai întîi criza, apoi morala

Corupţia este un flagel curent în economia globalizată cu forme variate de manifestare în statele lumii. Firma de consultanţă Ernst & Young a luat sub lupă 2300 de întreprinderi din 25 de ţări europene.

default

O primă constatare îmbucurătoare este scăderea la doar 3% faţă de 2009 a numărului managerilor germani care consideră că şpaga ar fi un mijloc legitim de extindere a unei afaceri.

O deducţie logică în baza consultării rezultatelor investigaţiei efectuate de firma Ernst & Young este că între toleranţa faţă de corupţie şi intensitatea cu care criza a lovit unele întreprinderi ar exista o relaţie direct proporţională. In Europa, 27% din cei intervievaţi se tem că numărul firmelor care vor cădea pradă falimentului va spori în timp ce în Germania doar 4% nutresc această spaimă.

Pe de altă parte, Germania a făcut mai bine faţă pînă acum crizei şi este foarte plauzibil ca tocmai diminuarea temerilor de faliment să fi dus la o sporire a moralei muncii.

Dar interpretarea poate avea şi o direcţie inversă: cine are mai puţine griji materiale îşi poate mai lesne permite să mediteze asupra eticii şi moralei şi să le respecte principiile.

Disponibilitatea de a lua mită este foarte accentuată în Grecia şi Rusia şi scăzută în Franţa şi Norvegia. Două treimi dintre europenii intervievaţi au declarat că în ţările lor corupţia se practică cu nonşalanţă. Circa 60% sunt convinşi că managerii de la etajele superioare nu mai respectă ad litteram principiile eticii de întreprindere cînd aceasta traversează o perioadă dificilă, încălcarea moralei făcîndu-se însă cu scopul salvării firmei.

Revenind la cazul Germaniei, modificarea pozitivă survenită în mentalitatea managerială este surprinzătoare: dacă în urmă cu doar cîţiva ani delictele de corupţie treceau drept minore, inofensive, ele au acum statutul unui grav act penal. 90% din salariaţi împărtăşesc cu intransigenţă acest punct de vedere, considerînd că delincvenţii trebuie deferiţi justiţiei.

In topul unei înalte etici manageriale şi de întreprindere, Germania stă pe locul al treilea, în fruntea clasamentului incoruptibililor, alături de Norvegia dar după Suedia şi Elveţia. Lanterna roşie o poartă Rusia, Cehia, Croaţia, Ucraina şi Irlanda. România se numără printre ele. Intrebaţi dacă la ei în ţară corupţia este un fenomen curent, 88% din subiecţi au răspuns afirmativ iar la întrebarea dacă în perioada crizei fenomenul corupţiei s-a accentuat, 65% dintre români consideră că da.

În această ordine de idei, demnă de menţionat este intenţia Bruxelles-ului de a critica miercuri, 20 iulie, în textul unui raport, lentoarea proceselor de corupţie în România, mai ales în cazul unor politicieni cu funcţii înalte, aceştia din urmă putînd evita condamnarea graţie unei „prescripţii speciale” foarte controversate.

Autor: Rolf Wenkel/ Rodica Binder
Redactor: Medana Weident