1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Madridul şi ameninţarea teroristă

S-au împlinit 6 ani de la băile de sânge teroriste comise de islamişti în trenurile madrilene. Atentatele au provocat sute de victime şi au îndoliat mii de oameni, între care şi zeci de familii româneşti.

default

În memoria victimelor de la 11 martie 2004

Era firesc ca aceste atentate, laolaltă cu masacrele similare comise în ultimele decenii în Israel, Marea Britanie, Afganistan, Pakistan şi India să genereze nu doar o revoltă generală, ci şi o amplă mişcare intelectuală de apărare a lumii libere, a democraţiei şi drepturilor omului.

Evident, atentatele islamiste, de la cele care au distrus turnurile gemene de la New York, în 2001, până la cele de la Bali, Madrid, Londra şi de aiurea au zguduit elita intelectuală occidentală. Dar în mod cu totul straniu, reacţia ei la noul totalitarism de extracţie musulmană s-a vădit a fi paradoxală.

Un articol, apărut recent în săptămânalul german Der Spiegel, sub semnătura lui Heryk M. Broder, scoate în evidenţă tendinţa împăciuitoristă faţă de islamismul militant pe care o manifestă mulţi intelectuali "progresişti" din Apus.

Autorul evocă în context cererile unora dintre ei ca legislaţia statelor de drept occidentale să se plieze Şariei, codului penal islamist, care prevede lapidarea pentru adulter, decapitarea pentru delicte interpretate ca fiind blasfemie, ori tăierea mâinii hoţilor.

Articolul evaluează argumentele bizare ale progresiştilor, care consideră că toleranţa apuseană ar trebui să meargă atât de departe încât să rămână intactă şi în faţa celei mai crunte intoleranţe. Ori, că a critica Islamul echivalează cu un soi de fundamentalism cel puţin la fel de rău precum cel afişat de teroriştii musulmani şi liderii lor spirituali.

În fine, partea cea mai interesantă a textului semnat de Henryk Broder jalonează istoria recentă a cedărilor şi trădărilor intelectuale apusene în faţa altor sisteme şi mişcări totalitare, precum de pildă comunismul sovietic. "Better red than dead", scandau în anii 70 şi 80 adepţii apuseni ai Uniunii Sovietice în timpul uriaşelor marşuri de protest antiamericane, organizate de extrema stângă.

Mai nou, liderii stângii postcomuniste din Germania găsesc că ar exista multiple afinităţi între islamism şi socialism. Bunăoară în colectivismul, anti-individualismul şi anticapitalismul celor două ideologii. Atari afinităţi există într-adevăr, iar una dintre cele mai importante este adversitatea celor două utopii faţă de ideea de libertate şi faţa de practica unei democraţii autentice.

Câtă vreme această elită va continua să rămână cantonată în halucinantul ei împăciuitorism, de natură să încurajeze fenomenul global al terorismului islamist şi să-i dezarmeze pe apărătorii democraţiei, ameninţarea mortală care pluteşte asupra lumii libere va persista.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Alina Kühnel