1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Macron vine la București într-un moment de eclipsă a încrederii

Vizita lui Emmanuel Macron la București este prilejuită de preocuparea acestuia de a redefini libertatea de circulație a lucrătorilor și implicit de a retrasa relațiile Est-Vest.

A provocat o oarecare surpriză știrea potrivit căreia președintele Franței, Emmanuel Macron, va sosi la București în 24 august. În realitate nu atât știrea, ci mai curând stilul în care a parvenit ea presei, ”din surse oficiale”, a fost neobișnuită. Asta poate însemna că vizita se înscrie în categoria acelor reuniuni de la care nu există așteptări precise. În orice caz, asta înseamnă că partea românească, care a lăsat știrea să circule în presă ”pe ușa din dos”, nu are un interes special în subiectele care vor fi probabil abordate și care îi preocupă mai mult pe francezi. Avem deocamdată un singur indiciu cert oferit de președintele Emmanuel Macron la începutul lunii trecute în cuprinsul unui interviu pe care l-a dat unui grup de ziare germane și publicației franceze Ouest-France. Acolo, în contextul unei expuneri privitoare la politicile sale europene și la relația Est-Vest, el spunea că își va petrece o parte din vară discutând cu partenerii din Europa centrală și de răsărit despre modificarea Directivei referitoare la lucrătorii detașați: ”În Europa trebuie să ne protejăm interesele și să ne dorim succesul. În legătură cu amendarea acestei directive, îmi voi petrece o parte din vară mergând să discut cu partenerii noștri, iar  Germania este de partea noastră în această bătălie.”

Am mai vorbit despre acest episod, arătând la vremea respectivă că fracturile Est-Vest se adâncesc și că, deși își propune explicit o relansare a integrării europene, noul președinte al Franței resuscită în anumite privințe preocupări protecționiste, oferind ideii de Europă cu două viteze o imagine puțin seducătoare. Privind situația de pe versantul celălalt, al Europei de Est, ruptura se prezintă în culori mult mai dramatice, cel puțin dacă luăm în considerare pozițiile liderului polonez Jarosław Kaczyński sau ale premierului Ungariei, Viktor Orbán, care au afișat o alianță fără fisuri, promițându-și sprijin reciproc în fața ofensivei Comisiei de la Bruxelles. Președintele SUA, Donald Trump, consolida pozițiile esticilor în cuprinsul discursului său ținut la Varsovia, oferindu-le acestora susținere morală în câteve chestiuni de principiu cum ar fi preocupările identitare și respingerea politicilor de imigrație. Iar luna trecută, la Băile Tușnad, Viktor Orban evoca discursul lui Donald Trump ca pe un moment semnificativ care ar confirma o direcție politică pe care Ungaria ar fi anticipat-o de mult.

Prin urmare, Emmanuel Macron, care după toate aparențele nu se bucură de nicio simpatie la Budapestea sau la Varșovia, nu va avea discuții ușoare dacă va continua să adopte postura de superioritate pe care a afișat-o până acum. El spunea bunăoară că nimic nu este relevant pentru Europa mai înainte de a fi relevant pentru Franța și Germania. Prin opoziție, Viktor Orbán declara la Băile Tușnad că începe să creadă că viitorul Europei nu mai stă în versiunea ei occidentală, ci în cea central-europeană.

La București, însă, va fi mai ușor, căci președintele României nu doar că a evitat orice dezbatere ideologică, dar a părut extrem de conciliant în toate privințele încă că de pe vremea președintelui Hollande, iar recent, la Paris, după întrevederea cu Emmanuel Macron a confirmat că este dispus să accepte un compromis în privința Directivei serviciilor, la care nici nu s-a referit niciodată decât în treacăt și parcă cu nerăbdarea de a schimba subiectul.

Prin urmare nu e de mirare că nu se face caz de vizita lui Macron la București și că anunțul a fost dat ”pe surse”. Dacă dai un comunicat oficial ești nevoit să mai spui câteva cuvinte din care să reiasă o atitudine oricare ar fi aceea și care ar dezvălui poate plictisul sau o stare de inconfort.

Chiar dacă nu există niciun anunț în această privință, putem presupune că subiectele majore care se pun astăzi în fața Europei, așa cum ar fi politicile militare, nu pot fi cu totul evitate. Și pentru că am vorbit despre ruptura Est-Vest s-ar cuveni poate să arătăm că situația este mai complicată decât ar lăsa să se înțeleagă imaginea unei simple polarizări. Bunăoară România, deși duce, pragmatic, o politică de apropiere de Germania și Franța, își continuă în pas alergător proiectele militare convenite cu Statele Unite și evită de fapt să se pronunțe mai clar cu privire la proiectele de integrare a armatelor europene. Ungaria în schimb, cu toate că denunță sonor declinul Europei occidentale și îi contestă dreptul moral de a conduce procesul de integrare, este mai dispusă în ciuda prezenței sale în NATO să contribuie la autonomizarea Europei din punct de vedere militar. Polonia, dimpotrivă, e tot mai refractară față de Germania și mizează exclusiv pe Statele Unite. Iar România așa cum vedem adoptă o poziție ”low profile” și speră să împace toate pozițiile.

Vom afla poate mai multe după vizita programată în 24 august. Dar auspiciile nu par totuși favorabile lui Emmanuel Macron care, cu excepția românilor, întâlnește în Est oameni cu poziții de principiu inflexibile și care nu par fermecați de dialectica complicată a contrariilor pe care o profesează președintele Franței. De altfel se pare că francezii ei înșiși se trezesc din vraja alegerilor și refuză să-i mai acorde încredere noului președinte. Conform unui sondaj de opinie Elabe, publicat ieri de presa franceză, președintele Macron înregistrează cea mai rapidă și mai bruscă scădere de popularitate din istoria celei de-a V-a Republici, care depășește chiar contraperformanța lui François Hollande. După trei luni de la preluarea mandatului, Emmanuel Macron se mai bucură de încrederea a doar 40% dintre francezi. Probabil că politicienii de la București nu vor ignora nici ei că nu se mai găsesc în fața unui președinte puternic, în ciuda aparențelor dintâi și a posturilor pe care le arogă.

Horațiu Pepine, DW-Bucureşti