Macron în Europa de Est: direct la obiect

Varșovia și Budapesta sunt ocolite. Președintele francez Macron se întâlnește miercuri la Salzburg cu premierii Cehiei și Slovaciei, apoi pleacă mai departe în România și Bulgaria. Pe agenda sa nu se află zilele acestea însă nici Polonia, nici Ungaria. Pare a fi un calcul de politică internă. 

Acest prim turneu în regiune al lui Emmanuel Macron nu are ca obiectiv să-i transforme pe est-europenii eurosceptici în fani ai blocului comunitar. Nu va fi nimic istoric, nicio ceartă cu premierul ungar Viktor Orban, nicio vizită austeră la premiera poloneză Beata Szydlo. Președintele Franței ar căuta doar contactul cu acele state est-europene care "iubesc UE și doresc extinderea integrării europene", după cum a comunicat pe scurt Palatul Elysée.

La Praga și Bratislava, Macron va merge ca om de stat francez, cu majuscule. Este vorba de promisiunile sale electorale privind directiva europeană a lucrătorilor detașați. O temă foarte sensibilă care provoacă mereu tensiuni între Estul și Vestul blocului comunitar. Mai ales francezii, indiferent de orientarea politică, sunt foarte critici la adresa acordului european privind prestarea de servicii transfrontaliere.

Punctul de vedere al sindicatului francez CGT (Conféderation générale du travail) este că această directivă este de vină în mare parte pentru fenomenul dumpingului social. Lucrătorii detașați din Est i-ar lăsa pe francezi fără locuri de muncă, astfel sună plângerea des auzită. Afectate ar fi mai ales branșe precum construcțiile, abatoarele, serviciile de curățenie și cele de îngrijire a persoanelor cu dizabilități.

Muncitorii străini, mai repede înapoi acasă

Rata șomajului a scăzut în Franța la 9,6%, dar piața muncii nu este deloc pe placul francezilor. Noul guvern francez nu are deci timp de pierdut pe această temă. Emmanuel Macron vrea să înăsprească regulile pentru muncitorii străini. Potrivit planurilor sale, străinii comunitari din Franța vor trebui angajați în aceleași condiții ca lucrătorii francezi. Salariul minim nu va mai fi suficient pentru a-i remunera pe lucrătorii din alte state comunitare aflați în Franța. 

O altă problemă pe care Palatul Elysée vrea să o abordeze este durata detașării acestor lucrători străini. Potrivit prevederilor actuale, un muncitor detașat are obligația să revină în țara sa după 36 de luni. La Bruxelles se lucrează deja la o modificare, cu propunerea de durată maximă de 24 de luni a detașării. Pentru președintele francez nu este însă de ajuns, el ar vrea ca lucrătorii detașați să fie obligați să revină după maximum 12 luni în țara de origine.

El și-ar dori o "Europă care își protejează mai bine cetățenii", după cum afirma în campania electorală. "Luptăm împotriva abuzurilor comise în sectorul muncitorilor detașați și trebuie să redefinim regulile la noi în țară, pentru a pune capăt oricărei concurențe neloiale", promitea Macron în martie. Acum vrea să se țină de cuvânt.

Test pentru Macron 

Dar pentru asta trebuie să ia contact direct cu liderii din Est. Pentru această temă sensibilă, are nevoie de parteneri de discuție direcți, atât în Cehia și Slovacia, cât și în România și Bulgaria. Deoarece pozițiile sale nu sunt foarte apreciate în aceste țări. "Franța a venit cu propuneri care, după opinia noastră, sunt exagerate", a declarat deja în iunie ministra cehă a Muncii, Michaela Marksova. Și nu este singura cu această părere. În ultimele 12 luni, 10 parlamente din estul și centrul Europei s-au plâns la Comisia Europeană că planurile de înăsprire a regulilor ar fi de fapt măsuri protecționiste, care i-ar dezavantaja clar pe lucrătorii detașați.

Pentru președintele Macron, disputa privind directiva muncitorilor detașați este primul test în care se va vedea câtă influență politică sunt dispuși să-i admită ceilalți parteneri europeni. Este îndoielnic că iritarea est-europenilor și ignorarea unei țări ca Polonia ar fi o strategie prea bună în acest sens. Polonia este țara cu cei mai mulți lucrători detașați, aproape 500.000. Doar pentru aceasta și tot s-ar fi impus o discuție cu Varșovia pe acest subiect.

Autoare: Catherine Martens/os