1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Macedonia: Alegeri într-o ţară profund scindată

În aprilie, macedonenii sunt chemaţi la urne pentru a alege un nou preşedinte şi un nou Parlament. Aceasta în condiţiile în care întreaga ţară e puternic divizată - atât politicienii cât şi electoratul.

Potrivit sondajelor, se aşteaptă ca în această duminică (13.04), nici unul dintre cei patru candidaţi la funcţia de preşedinte să nu obţină majoritatea necesară de voturi. În acest caz va avea loc un scrutin de balotaj peste două săptămâni, dată la care se vor desfăşura şi alegerile parlamentare. Cele mai bune şanse de a ajunge în al doilea tur de scrutin la prezidenţiale le au actualul deţinător al celei mai înalte funcţii în stat, Gjorge Ivanov, din partea partidului naţional-conservator aflat la guvernare VMRO DPMNE şi contracandidatul său social-democrat, Stevo Pendarovski (SDSM).

În timp ce VMRO DPMNE a reuşit să mobilizeze electoratul mai ales din zonele rurale, susţinătorii SDSM provin în majoritate din mediul urban.

O ţară profund divizată

Mazedonien Präsidentschaftswahlen 2014 Georgi Ivanov

Gjorge Ivanov

Cei doi candidaţi la funcţia de preşedinte se află în tabere politice cu poziţii ireconciliabile. Ca întreg electoratul macedonean şi etnicii albanezi, care constitue majoritatea ţării, sunt puternic scindaţi. Astfel Uniunea Democrată pentru Integrare e parte a actualei coaliţii de guvernământ, în timp ce Partidul Dmocrat Albanez se află în opoziţie. Cele două formaţiuni se află angrenate într-o acerbă luptă politică, purtată de pe poziţii ireconciliabile. O carenţă a democraţiei macedonene - deplânge politologul Petar Arsovski pentru DW: "Când se vorbeşte despre adversarul politic, atunci aceasta devine un adevărat atac, o insultă şi nu rareori se ajunge şi la calomnie".

Şi observatorii străini apreciază situaţia în termeni similari. Într-un raport al organizaţiei nonguvernamentale americane Freedom House, privind situaţia democraţiei în Macedonia, din anul 2013, ţara este calificată drept "democraţie semi-consolidată".

Presa, sub presiune

O altă problemă gravă cu care se confruntă Macedonia, menţioantă şi în raportul Comisiei UE, este îngrădirea libertăţii presei. În raportul întocmit de Reporteri fără Frontiere, Macedonia ocupă poziţia 123 dintr-un total de 179 de locuri. Aceasta după ce în 2009 se mai situa pe poziţia 34.

Mazedonien Präsidentschaftswahlen 2014 Stevo Pendarovski

Stevo Pendarovski

În ultimii ani, s-au constatat tentative de intimidare a jurnaliştilor de investigaţie, unii dintre aceştia fiind condamnaţi la pedepse severe cu închisoarea pentru "divulgarea de informaţii secrete". Moartea unui jurnalist critic n-a fost elucidată complet nici până astăzi. Posturi de televiziune critice la adresa guvernului, precum A1 sau câteva ziare au fost pur şi simplu închise de autorităţi, după ce proprietarii lor au fost acuzaţi de nereguli constatate în urma unor controale financiare. Organizaţia Reporteri fără Frotiere vorbeşte clar de "atacuri dure la adresa libertăţii presei în Macedonia, cu scopul de a-i intimida pe ziariştii extrem de critici".

Economia, o altă problemă a ţării

În Macedonia s-a desfăşurat o dublă campanie electorală: pentru prezidenţiale şi pentru scrutinul parlamentar. Actualul premier Nikola Gruevski, preşedintele VMRO DPMNE, are şanse bune de a fi reales. În campania electorală a tot amintit macedonenilor că în mandatul său de opt ani a repurtat numeroase succese. Astfel, şomajul a scăzut de la aproape 39 la 28 la sută şi au fost create 120.000 de noi locuri de muncă. Agricultura e subvenţioantă cu 590 de milioane de euro, iar investiţiile directe străine se cifrează la aprox. două miliarde de euro. "Am transpus în viaţă mai mult din ceea ce am promis decât toate guvernele anterioare" a subliniat Gruevski.

Opoziţia e însă de altă părere şi atrage atenţia că macedonenii au sărăcit, ţara fiind una dintre cele mai sărace pe continent. Salariile se ridica în medie la 350 de euro lunar, majoritatea oamenilor fiind angajaţi la stat. Şomajul este extrem de ridicat în rândul tinerilor. În acelaşi timp s-au cheltuit sume enorme de bani (sute de milioane de euro) pentru proiectul controversat de construcţii Skopje 2014, fiind ridicate clădiri monumentale şi numeroase statui în capitala ţării, în timp ce lipsesc fondurile atât de necesare pentru modernizarea infrastructurii.

Integrarea euro-atlantică a Macedoniei

Interesant e că toate forţele politice din Macedonia urmăresc o aderare la Uniunea Europeană şi la alianţa NATO - în acest punct sunt mai unite ca oricând. Totuşi Grecia blochează deja de câţiva ani integrarea euro-atlantică a Macedoniei şi cere, în schimbul unui vot pozitiv, ca fosta republică iugoslavă să-şi schimbe numele. Atena îşi justifică poziţia, spunând că Macedonia ar putea avea pretenţii teritoriale asupra provinciei elene cu acelaşi nume. Deşi Curtea Internaţională de la Haga a dat clar câştig de cauză Macedoniei, iar Comisia Europenă recomandă deja de cinci ani demararea negocierilor de aderare cu Skopje, în procesul de integrare occidentală a statului din Balcani nu se înregistrează progrese.