1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

"Macedonia a ajuns la limită"

Situaţia din Macedonia se poate agrava. Poliţia utilizează gaze lacrimogene împotriva refugiaţilor. Franz-Lothar Altmann, profesor la Universitatea Bucureşti şi cunoscător al Balcanilor, solicită UE să intervină.

Franz-Lothar Altmann

Franz-Lothar Altmann

Deutsche Welle: În fiecare zi, în jur de 2.000 de refugiați trec granița din Grecia în Macedonia îndreptându-se spre nord. Macedonia a declarat stare de urgență și este pe cale să închidă parţial granițele. Reprezintă această decizie ultimul mijloc pe care îl mai are la dispoziţie guvernul macedonean?

Franz-Lothar Altmann: Nu se poate vorbi despre un "ultim mijloc". Este un mijloc care cu siguranţă reprezintă o soluție. Închiderea frontierelor în regiunea dintre Grecia și Macedonia, un teren al nimănui, ar putea provoca un blocaj. Dar aceasta ar însemna în primul rând că numeroasele călăuze exploatează situația și găsesc căi ilegale de a intra în țară. Cu toate acestea, o închidere completă a frontierelor nu ar trebui să aibă loc. Acest lucru a fost reiterat şi de Macedonia. Se doreşte permiterea trecerii legale a frontierei, dar într-un mod controlat mai bine.

DW: De aceea, guvernul macedonean a decretat stare de urgenţă? Ce înseamnă acest lucru?

F.L.A: Asta înseamnă că, acum, la graniţe vor fi trimişi inclusiv soldaţi. Starea de urgenţă nu este valabilă decât în regiunea de graniţă. Aici, armata şi poliţia urmează să sprijine procesul de înregistrare a refugiaţilor. În cadrul acestui proces, poliţia este depăşită de numărul foarte mare de refugiaţi. Însă acest proces este deosebit de important pentru Macedonia. Oamenii primesc un fel de viză de tranzit, care le permite să călătorească timp de 72 de ore prin Macedonia spre Serbia. Dacă refugiaţii scapă de înregistrare, guvernul de la Skopje se teme că ei vor rămâne în ţară. Astfel, Macedonia, care şi aşa se află într-o situaţie dificilă, ar avea şi mai multe probleme.

DW: Cum apreciaţi situaţia din Macedonia? A ajuns această ţară într-adevăr la limită, după cum spun organizaţiile de ajutorare şi politicienii locali?

F.L.A: Da, categoric! Macedonia suferă de multă vreme din cauza unei grave crize financiare şi a nivelului foarte ridicat al şomajului. Tocmai de aceea, se încearcă trecerea cât mai rapidă a nou-veniţilor prin ţară, astfel încât ei să nu rămână aici permanent. Dacă în Macedonia ajung 2000 de refugiaţi în fiecare zi, ne putem imagina că o ţară atât de săracă, cu doar 2 milioane de locuitori, nu va putea să facă faţă acestei provocări. Îngrijirea refugiaţilor nu funcţionează, aceştia stau pe câmpuri, nu există centre de primire unde să poată beneficia de ajutor. Există într-adevăr iniţiative private, care încearcă să asigure măcar apa şi pâinea acestor oameni. Însă guvernul de la Skopje pare să fie la rândul său copleşit total de situaţie.

DW: Refugiaţii care ajung în Serbia vin din Grecia, aşadar din Uniunea Europeană. Ei vor să plece mai departe către Ungaria, deci tot în UE. Aleg drumul prin Serbia pentru că această rută este momentan cea mai facilă. Guvernul de la Belgrad a cerut ajutorul UE şi a avertizat Bruxellesul că este obligat să intervină. Cum aţi descrie rolul UE în această situaţie?

F.L.A: Uniunea Europeană trebuie să ofere ajutor. Ar trebui să amplaseze măcar corturile necesare îngrijirii acestor oameni. Mulţi dintre ei dorm pe câmp, au nevoie de îngrijiri medicale. Este aşadar nevoie de ajutor. Apoi, pe termen cel mult mediu, ar trebui să se petreacă ceea ce a propus Germania: indiferent de unde vin refugiaţii, fie că este vorba despre Grecia sau Italia, ei trebuie înregistraţi în UE şi distribuţi către toate ţările UE. Problema este că o mare parte a ţărilor europene refuză să îi primească, respectiv să accepte cotele solicitate de Uniunea Europeană. Acum însă UE este chemată să sprijine ţări precum Grecia şi Macedonia şi, probabil, foarte curând şi Serbia.

Franz-Lothar Altmann este profesor la catedra de Relații Internaționale și Interculturale de la Universitatea București și face parte din consiliul executiv al Societăţii Europa de Sud-Est din München. El este de asemenea membru al consiliilor BTI (Bertelsmann Transformation Index).

Vă mai recomandăm