1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

M. R. Ungureanu și contextul extern

Șansele lui M. R. Ungureanu de a primi învestitura Parlamentului în fruntea spionajului românesc sunt sporite de contextul politic internațional, el fiind receptat ca un om cu puternice înclinații proamericane.

Mihai Răzvan Ungureanu

Mihai Răzvan Ungureanu

Puțin dezorientat de ultimele evenimente și de absența lui Victor Ponta, partidul a avut nevoie de o întrunire specială pentru a lua decizia de a nu susține candidatura lui Răzvan Mihai Ungureanu. Asta înseamnă însă că au existat totuși anumite îndemnuri de a vota în favoarea acestuia, poate chiar din partea premierului interimar Gabriel Oprea, care a participat la reuniunea PSD de luni. Prezența sa la ședința social-democraților nu se explică altfel.

De altfel, Gabriel Oprea și-a luat mai multe măsuri de precauție, anunțând în preziua votului fuziunea cu PP-DD, ceea ce înseamnă că și deputații PP-DD, câți au mai rămas (ca independenți), vor vota la fel ca militanții UNPR. Totuși, M. R. Ungureanu nu va fi scutit de emoții, căci totul depinde de prezența la vot a opozanților. Și, nu în ultimul rând, de disciplina acestora, căci votul va fi secret.

Prin urmare, militanții vechiului PNL, care păreau să-l deteste pe M.R. Ungureanu cu trei ani în urmă, ar putea lipsi sau, poate, chiar vota împotrivă. Nici toți militanții PDL nu ar fi neapărat entuziasmați de această desemnare. Nu știm cum s-a votat, de fapt, la destituirea guvernului Ungureanu, dar un calcul logic ne lasă să bănuim că au votat contra guvernului și unii dintre parlamentarii PDL. Predispoziția lui M. R Ungureanu de a suscita reacții potrivnice a fost într-adevăr neobișnuit de mare, iar Traian Băsescu îi reproșase la un moment dat incapacitatea lui de a comunica cu partidul. Iar cât privește toate anecdotele care circulau pe seama fostului premier, nu are rost să mai insistăm. Adevărate sau nu, răspândirea lor era suficientă pentru a crea un profil de politician fără șanse electorale.

Așadar accidente la vot sunt încă posibile, deși noile circumstanțe nu seamănă cu moțiunea de cenzură. Să remarcăm în primul rând că, numindu-l director la SIE, paralmentarii îl scot pe M. R Ungureanu din politică, cel puțin din politica vizibilă care provoacă atâtea animozități. El însuși a fost extrem de discret de la alegeri încoace, ba chiar a uimit cu lipsa sa de ambiții, căci unii l-ar fi dorit candidat la prezidențiale. Aproape că am crede că, de la un punct încolo, el s-a gândit la o întoarcere în zona de penumbră a serviciilor de informații, iar faptul că acceptase poziția de consilier a președintelui Iohannis este un alt indiciu că nu mai miza pe o carieră politică de mare suprafață.

Dar cântărește mult și contextul extern. După izbucnirea crizei în relațiile Occidentului cu Rusia, americanii și-au consolidat mult influența politică în răsăritul Europei, unde au tins să construiască un cordon de securitate în jurul Rusiei prin antrenarea Țărilor Baltice, a Poloniei, României și Bulgariei. Americanii au contat și înainte, dar de acum încolo vor conta tot mai mult și este greu să ne imaginăm că ei nu au niciun cuvânt de spus în ce privește conducerea spionajului românesc, tocmai acum când rolul său devine atât de important. Faptul că se vorbește la București tot mai insistent de amenințarea Rusiei, iar la Moscova de amenințarea pe care o reprezintă dispozitivul american din care face parte și România, sunt indicii că ne aflăm deja în plin război rece. Aceste circumstanțe explică mai bine decât orice altceva declarația lui Vasile Blaga: ”Este o nominalizare foarte, foarte bună. Este un om care are multă experiență în zona respectivă, a mai condus Serviciul de Informații Externe și cred că nu numai grupul nostru al parlamentarilor PNL îl va vota. Cred că va trece de Parlament”.

Nu e vorba așadar de a inversa votul de la moțiunea de cenzură din aprilie 2012, ci de cu totul altceva.