1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Măsuri de detensionare a crizei din Ucraina

După intrarea în vigoare a armistiţiului, Putin nu mai vede pentru moment motive pentru o intervenţie militară rusească în Ucraina. Şeful diplomaţiei germane, Steinmeier, observă evoluţiile cu un optimism moderat.

Armistiţiul convenit între trupele ucrainene şi separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei l-a determinat pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, să ceară Consiliului Federaţiei Ruse să-i retragă autorizaţia pentru a interveni militar în Ucraina, o autorizaţie ce i-a fost acordată la apogeul crizei din Crimeea. Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Ruse, Dimitri Peskov. Potrivit agenţiei Interfax, Peskov a insistat că măsura este menită să detensioneze situaţia din Ucraina.

Noul preşedinte al Ucrainei, Petro Poroşenko, a salutat decizia liderului de la Kremlin, apreciind că este vorba de prima decizie practică a Rusiei, după ce această ţară a aprobat planul de pace pentru estul Ucrainei.

Camera superioară a Dumei de Stat de la Moscova va decide miercuri cu privire la solicitarea lui Vladimir Putin, de retragere a autorizaţiei pentru operaţiuni militare în ţara vecină. Dar potrivit preşedintei Consiliului Federaţiei, Valentina Matvienko, aprobarea măsurii este ca şi sigură. La rândul ei, Comisia parlamentară pentru Apărare a comunicat că "recomandă" să se dea curs solicitării de la Kremlin.

La 1 martie când a primit aprobarea respectivă, Vladimir Putin a justificat-o prin obligaţia de a-i proteja la nevoie pe etnicii ruşi din Ucraina. Doctrina militară a Federaţiei Ruse autorizează misiuni în străinătate ale armatei în acest scop.

În răstimp, şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, aflat în vizită la Kiev, s-a pronunţat în favoarea unei monitorizări a modului în care se respectă armistiţiul, asigurată de experţi ai OSCE. O precondiţie în acest sens ar fi însă eliberarea celor opt observatori ai Organizaţiei, răpiţi în regiunea de conflict. Responsabilul a adăugat de asemenea, la capătul unei întrevederi avute cu preşedintele ucrainean, că Rusia s-ar putea alătura unei misiuni OSCE extinse.

Observatorii sunt de părere că armistiţiul şi planul de pace pot fi ultima şansă pentru o rezolvare paşnică a crizei din Ucraina. Şi Steinmeier este de părere că "planul de pace ar putea constitui o cotitură, în vederea calmării situaţiei".

Pentru ca aceasta să funcţioneze, ar fi necesară însă pentru început prelungirea fragilului armistiţiu. Cu atât mai mult cu cât puţinele zile rămase până la expirarea sa ( vineri, 27 iunie), nu pot fi de ajuns pentru restabilirea unui climat de încredere între guvernul de la Kiev şi separatişti, în aşa fel încât să poată reveni la masa tratativelor.

Apoi, s-ar impune extinderea mandatului OSCE în Ucraina, în aşa fel încât să fie chemată să supravegheze respectarea armistiţiului. Şi Rusia ar trebui implicată în acest proces, urmând ca ulterior să fie transpuse în practică şi restul prevederilor planului de pace, avansat de preşedintele Ucrainei.

Până în prezent, planul există doar pe hârtie şi este compus din titluri cum ar fi:

-garanţii de securitate pentru toţi participanţii la tratative

-eliberarea prizonierilor

-stabilirea unei zone-tampon cu o adâncime de 10 kilometri la graniţa ruso-ucraineană

-retragerea miliţiilor înarmate ilegale şi, ultimul punct, dezarmarea.