1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Mârţoaga românească şi călăreţul xenofob

În mijlocul campaniei electorale pentru Parlamentul European, mesajele xenofobe ale extremiştilor Uniunii Europene s-au auzit din nou. Cât de multe gloanţe sunt trase în direcţia imigranţilor români?

default

Când mârţoaga nu se are bine cu un călăreţ...

Deşi la nivel instituţional şi politic România este o ţară integrată complet în universul Uniunii Europene, umerii românilor continuă să fie apăsaţi de un complex de inferioritate resimţit faţă de concetăţenii occidentali. Discursul fatalist care deplânge lipsa de bunăcuviinţă ca atribut specific românilor şi şmecheria ca genă dominant românească a prins rădăcini chiar prin cercurile elitei bucureştene.

Ca într-un caz tipic de complex de inferioritate, sărim de fiecare dată ca arşi la cel mai mic semn de adversitate manifestat de occidentali faţă de comunităţile româneşti de peste hotare. Astfel că, citat de Mediafax, ministrul de Externe Cristian Diaconescu a atras atenţia sâmbătă că, în unele state europene există o retorică, care se manifestă în campania electorală, prin care se proferează „mesaje xenofobe, rasiste sau agresive” la adresa românilor. Ministrul a menţionat datoria de a reacţiona şi a nu trata cu lejeritate astfel de derapaje.

Cristian Diaconescu face referire desigur la recentul referendum din Elveţia, al cărui rezultat a permis, în ciuda folosirii unei imagistici dure, libera circulaţie a cetăţenilor români şi bulgari în ţara cantoanelor. În rest, retorica xenofobă din campania pentru alegerile europarlamentare nu pare a-i viza în mod special pe români. Virtuozii europeni ai xenofobiei par a folosi de această dată mai curând o tonalitate defensivă decât una agresivă: „O ţară, un popor” spun afişele electorale ale danezilor din Partidul Poporului, „Acesta e pământul nostru!” clamează extremiştii flamanzi din Vlaams Belang, în timp ce naţionaliştii francezi conduşi de Le Pen folosesc deviza „Să salvăm Franţa de minciuna europeană!”. Într-o Europă asaltată de imigraţie românii trec chiar neobservaţi printre comunităţile de muncitori proveniţi dintr-o cultură diferită, care mănâncă altfel, miros altfel şi cred în altceva decât cetăţeanul european tipic.

Excepţia este Italia, unde masivitatea comunităţii româneşti combinată cu impotenţa autorităţilor de la Roma şi Bucureşti de a controla infracţionalitatea a dus la identificarea imigrantului român cu ameninţarea din exterior. De altfel, extremiştii din Lega Nord se laudă în campania pentru alegerile europene că au oprit invazia imigranţilor, pedalând intens pe mesajele xenofobe. O campanie care nu poate fi contracarată de Bucureşti doar prin simple declaraţii de circumstanţă, ci printr-o strategie inteligentă care să meargă dincolo de banalul concertelor venite direct din „the land of choice”.

Mesajele xenofobe ale campaniei electorale europene nu îi vizează în mod special pe români, fie şi numai pentru faptul că cetăţeanul român este din ce în ce mai greu de diferenţiat de cel francez, italian sau german. Asemănările sunt mult mai numeroase decât deosebirile, iar originea aşa-zisului rasism european îndreptat către români trebuie căutată mai curând în acel complex de inferioritate deja cronicizat.

Autor: Vlad Mixich

Redactor: Medana Weident