Măcelarii de intelectuali

O faţă nerasă în timpul mineriadei din iunie 90 îl putea costa viaţa pe omul bărbos, barba fiind atribuită de ortacii-securişti mult hulitei specii a intelectualilor. In temeiul aceluiaşi „principiu” au acţionat mai sîngeroşii khmeri roşii, care au exterminat o treime din propria populaţie cambogiană, asasinînd cu plăcere persoane care purtau ochelari sau posedau o carte, un ziar sau o revistă. Fiindcă, de, citeau, erau intelectuali. Ziarul berlinez Die Welt semnalează arestarea în jungla cambogiană a lui Nuon Chea, mîna dreaptă a numărului unu cambogean Pol Pot. Chea fusese unul din principalii responsabili „pentru cele 2 milioane de victime ale genocidului” comunist săvîrşit de fostul regim de la Pnom Penh. Inainte de a se confrunta, tremurînd de frică şi nepuntincios cu ofiţerii veniţi să-l aresteze, mai marele regimului măcelarilor khmeri dăduse voioase interviuri revizioniste şi se bătuse cu pumnul în piept, respingînd şi el, fireşte, orice răspundere pentru crimele sale.

In acelaşi ziar fostul campion mondial de şah, Gary Kasparov, care nu poartă barbă, dar e cel mai credibil lider al opoziţiei democratice din Rusia, explică de ce ţara sa nu este o democraţie şi nu mai trebuie calificată ca atare în occident. Kasporov se întreabă de ce oare se dă crezare în Apus unor sondaje privind susţinerea lui Putin de către 70 la sută dintre cetăţenii ruşi, devreme ce n-ar fi acordat nici o fărîmă de încredere unor sondaje similare efectuate în Spania lui Franco. „Kasparov îl critică vehement pe fostul cancelar german Schroeder, devenit şeful Consiliului de Administraţie al concernului de stat rusesc Gazprom şi cere personalităţilor din vest să înceteze cauţionarea lui Putin. Potrivit lui, „nici măcar intimii din anturajul său nu ştiu ce planuri are preşedintele”, iar Rusia nu dispune de o presă liberă, „împărtăşind cu occidentul doar o singură valoare, pe cea a banului, nu şi pe cea a democraţiei”.

La rîndul său, ziarul elveţian Neue Zuercher Zeitung consemnează eşecul negocierilor ruso-americane privind proiectata amplasare a scutului antirachetă al SUA în Cehia şi Polonia.

In răstimp, ziarele germane, precum Frankfurter Allgemeine Zeitung, semnalează clivajul tot mai adînc care se cască în sînul coaliţiei guvernamentale berlineze, ameninţînd să arunce în aer alianţa dintre creştin-democraţi şi social-democraţi. Sueddeutsche Zeitung relevă că principalul măr al discordiei este opoziţia stîngii social-democrate faţă de proiectele miniştrilor conservatori de adoptare a unor demersuri şi legi mai severe în vederea reducerii ameninţării teroriste. Ziarul de stînga din Muenchen critică vehement ideea doborîrii unui avion de pasageri deturnat de terorişti spre a fi transformat în armă, afirmînd că, această chestiune n-ar putea fi „reglementată juridic în mod satisfăcător” şi că miniştri conservatori ar da dovadă de perfidie urmărind „o modificare constituţională. Aceasta ar urma să le permită să considere deturnarea un act de război”, apt să autorizeze introducerea legii marţiale şi aplicarea legilor confruntării militare, (care permite şi uciderea involuntară a unor civili).

De celalată parte a baricadei politice ziarul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung relevă că poziţia demnitarilor creştin-democraţi este justificată şi reproşează stîngii că a căzut pradă unei dileme insolubile, nefiind „în stare să ofere o alternativă” la măsurile antiteroriste propuse.

In fine, o serie de comentatori germani consacră spaţii pericolului neonazist din fosta Germanie comunistă, comentînd raportul guvernamental privind relansarea economică în fosta RDG. Potrivit raportului, întîrzierea acestei relansări se datorează în mare măsură lipsei investiţiilor externe cauzate de extinsul extremism de dreapta din landurile germane răsăritene.